În vara acestui an, pe baza celor mai optimiste așteptări, ar urma să înceapă derularea unor proiecte de modernizare a infrastructurii rutiere și a transportului în comun pe trei coridoare de mobilitate în municipiul Piatra Neamț. Noul concept cuprinde și realizarea unor stații de așteptare pentru transportul în comun ultramoderne, cu panouri touch screen pentru informații, panouri publicitare, autobuze electrice, mii de metri de spații verzi, piste pentru bicicliști și spații de închiriere biciclete în sistem electronic, reconfigurarea sau renunțarea la unele sensuri giratorii, lărgirea unor poduri, mobilier stradal nou și o mulțime de alte lucruri.

Primarul Andrei Carabelea împreună cu city-managerul orașului, Vlad Moscalu, au detaliat proiectele într-o conferință de presă, astăzi, la primărie. “În campania electorală am spus – și a fost un lait-motiv- faptul că Piatra Neamț nu va mai rata oportunități”, au fost printre primele cuvinte ale primarului. “Iar proiectele despre care vorbim astăzi reprezintă o oportunitate uriașă, pe de o parte de a atrage bani europeni și pe de altă parte de a face cu acești bani niște schimbări reale și pozitive”.

Aceste proiecte de mobilitate durabilă aduc în Piatra Neamț 140 de milioane de lei, proiectele urmând să rezolve în primul rând o problemă de protecția mediului prin reducerea cu aproximativ 20% a emisiilor de noxe produse în trafic.

Proiectele acestea dau posibilitatea municipalității să acceseze fonduri europene și în următoarea campanie europeană de finanțare pentru coridoare secundare de mobilitate.

Primul pas – ridicarea rablelor

Angajați ai Poliției locale și ai Parking SA realizează în acest moment, până la finele săptămânii viitoare, o inventariere a mașinilor abandonate pe raza orașului, fie în spații de parcare, fie pe alte spații din domeniul public. Proprietarii vor fi somați să-și ridice rablele, având la dispoziție pentru acest lucru un termen de 6 luni de la înștiințare. Primăria va pune la dispoziția celor care nu au posibilități și un spațiu pentru depozitarea rablelor, undeva la ieșirea din oraș spre Dumbrava Roșie. Urmează ca într-o ședință de consiliu local viitoare să fie promovat un proiect de hotărâre care să stabilească modalitățile de ridicare a acestor mașini uzate și ca aleșii locali să-și dea acordul pentru punerea la dispoziție a spațiului de depozitare.

Proiectele vor avea și urmări mai puțin dorite, peste 1.000 de locuri de parcare din arealul celor trei coridoare urmând să dispară, o parte dintre acestea fiind înlocuite cu altele în alte zone, iar transportatorii privați nu vor mai avea acces pe aceste coridoare rutiere, aici urmând să se desfășoare, cu prioritate, transport în comun electric.

Delimitarea fizică a sensurilor de mers

Primul coridor de mobilitate urbană ce urmează a intra în reabilitare, începând cu luna iulie, este cel de pe axa est-vest, Bdul Decebal –Piața Mihail Kogălniceanu – Bulevardul Traian. Traseul pe care vor avea loc lucrările va avea o lungime de 3,7 km, aici urmând să fie realizată o pistă pentru biciclete de 3,5 km, 8.500 de mp de spații verzi, 52 de treceri de pietoni. Din cele 572 de locuri de parcare existente aici vor râmîne doar 48, 524 urmând să fie desființate. Totodată, pe acest coridor vor fi reconfigurate 5 sensuri giratorii, reabilitarea infrastructurii rutiere se va face cu delimitarea fizică a sensurilor de mers, astfel încât nu se va mai putea trece de pe un sens pe sensul opus, mobilierul stradal va fi înlocuit iar podul din zona spitalului va fi refăcut.

Cel de-al doilea coridor de mobilitate ce face obiectul  unui alt proiect pornește de la Bdul 9 Mai – strada Dimitrie Leonida, reabilitarea infrastructurii urmând să se facă pe 663 de m pe Bdul 9 Mai și 2.243 de m pe Dimitrie Leonida. Aici vor fi amenajate 3.300 de m de spații verzi pe bulevard și alți 8,586 de m pe Dimitrie Leonida. Din cele 453 de locuri de parcare vor fi desființate 297, urmând să rămână doar 156. Va fi reconfigurat sensul giratoriu din zona 9 Mai –Mihai Eminescu, va fi construit un sens giratoriu nou pe strada Dimitrie Leonida, în zona Ozana și va fi lărgit podul de la piața centrală prin crearea unei benzi de circulație.

Al treilea coridor va fi pe strada Mihai Viteazu, pe o lungime de 1960 de m, aici urmând să fie realizată o pistă pentru biciclete de 1632 de m. Din cele 188 de locuri de parcare vor rămâne 32, urmând să fie desființat sensul giratoriu de la intersecția Mihai Viteazul cu Aleea Ulmilor, să fie reconfigurat cel de la Mihai Viteazu – 1 decembrie 1918  și să fie realizat unul nou la intersecția cu strada Mihai Stamatin.

Pe total în aceste zone din cele 1.228 de locuri de parcare existente, vor dispărea 1.052 și vor rămâne 236, municipalitatea promițând că lucrează la identificarea altor spații ce se pretează la delimitarea de parcări.

În cele 80 de stații de așteptare pentru transport în comun inteligente vor fi montate panouri fotovoltaice, panouri publicitare și touch screen pentru informații legate de orarul mijloacelor de transport, iluminarea se va face cu senzori și va exista o stație de management și control în care vor fi integrate toate aceste stații inteligente de transport. Sistemul de monitorizare a traficului va fi astfel conceput încât pornind de la informațiile privind momentul intrării și estimarea celui de ieșire din trafic a mașinilor, vor fi modificați timpii de așteptare la semafoare, pentru ca majoritatea participanților la trafic să prindă culoarea verde pe întreg parcursul unui coridor.

Primăria suportă 11 milioane de lei – cofinanțare

Pentru că nimic nu se poate face corect până la capăt în dulcele stil mioritic, celebrul DALI (nu pictorul ci Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenții) pe aceste proiecte a fost făcut, refăcut, cu mai multe rânduri de măsurători, așa încât de la o cotă parte de 2% din partea de cofinanțare acum primăria va avea de achitat aproximativ 10% din valoarea totală a proiectelor de 140 de milioane de lei, suma estimată de primarul Andrei Carabelea fiind undevaîn jur de 11 milioane de lei (matematica nu este tocmai punctul forte!).

În condițiile în care bugetul pe acest an al primăriei (incluzînd salarii și alte cheltuieli, nu mai spunem de investiții) este de numai 200 de milioane de lei, întrebat dacă cineva va răspunde pentru această situație, Andrei Carabelea ne-a spus că nu dorește să înceapă “o vânătoare de vrăjitoare”, scopul dumnealui fiind să contribuie la ridicarea nivelului de trai al locuitorilor și se va concentra pe realizarea proiectelor și nu pe găsirea vinovaților.

O altă informație interesantă este că, de la momentul aprobării finanțării europene pe aceste proiecte (august 2019 sau ianuarie 2020 la unele proiecte), până în septembrie anul trecut când și-a început mandatul actualul primar (aproape 1 an) lucrările pe aceste proiecte au fost realizate într-un procent de 0,10 %– 0,18 %, acestea reprezentând în mare parte tot hârțogăraie.

Angela Croitoru