Modificările legislative care-și produc efectul începând chiar cu prima zi a acestui nou an îi pun pe lucrătorii din primării, de la primar până la simplul consilier de birou, să scrie și să învârtă hârtii. Mult mai mult ca până acum. Pe finalul lui decembrie 2013, ministrul delegat Liviu Voinea, cel supranumit ”Tom Bugețel” în limbajul administrativ public local, a emis pe bandă rulantă ordine care, odată publicate în Monitorul Oficial, își produc efecte. Efecte simțite și resimțite în principal de primari și salariații din primării. Practic, dacă e să urmeze litera și spiritul fiecărei indicații de la București, un funcționar din primărie va trebui să muncească de vreo patru ori mai mult ca până acum, numai pe linie de întocmit hârțoage, indiferent că vorbim de state de plată, documente de achiziții sau dovezi privind plata contribuțiilor sociale aferente salariilor.
Noile ordine spun că plățile nu vor mai fi făcute în mod unitar, ci pentru fiecare categorie în parte. Adică șomajul e cu hârtiile lui, sănătatea cu ale ei, CAR-ul la fel, iar pensiile idem. Nu știm cum traduc asta cei de la Minister, dar pentru funcționarul de primărie se traduce, liber, că pentru un singur bugetar plătit de la primărie – că e cadru didactic navetist, asistent al unei persoane cu handicap ori conțopist la registrul agricol – va fi nevoie de patru rânduri de acte. Pe puțin. Asta induce automat o creștere a volumului de muncă și, în ciuda celor care trăiesc cu impresia că funcționarul de primărie nu muncește, pentru angajații de la primăriile rurale în special ar aduce măcar încă jumătate de zi de muncă în plus.
„E o nebunie totală!”
Primarii din Neamț, deși nu se declară încântați, au primit resemnați și aceste noi ordine, pe principiul câinelui care se învață cu lanțul, fie el și birocratic. Ori, poate, se gândesc că hârtiile sunt ușor de făcut, chiar dacă-s multe. Mai greu e cu banii…
„E o nebunie totală! Problema este gravă, varianta găsită n-o să aducă nimic bun. Vom fi nevoiți să ținem oamenii peste program, ca să poată acoperi toate cerințele. Și, la cum sunt salariile din primărie, e greu de crezut că oamenii vor fi încântați să stea peste program. La o comună ca a noastră, care are un buget anual de aproape 4 miliarde de lei, nu știu pe unde vom scoate cămașa”, spune primarul de Rediu, Vasile Motfolea, dar tot el se consolează: „Până la urmă, totul depinde de contabilul din primărie, de eficiența și priceperea lui. Din acest punct de vedere, suntem liniștiți, pentru că doamna contabil știe foarte bine ce are de făcut”.
„Va fi un pic mai mult de muncă”
Alți colegi de-ai săi, care n-au norocul unei contabile istețe sau au neșansa de a avea lipsă orice fel de contabil, nu îi împărtășesc optimismul.
Sunt și primari de comune mari, cu buget mai generos, care nu-și fac probleme pentru că încep din vreme. Daniel Horciu, de la Săvinești, bunăoară: ”E adevărat, va fi un pic mai mult de muncă, trebuie mai multă atenție. Totuși, am toate motivele să cred că nu vom avea probleme. Statele de plată vor fi făcute cu o zi înainte, și nu cu câteva ore, cum se întâmpla până acum. Datele sunt deja stabilite. Cât privește plata indemnizațiilor pentru persoanele cu handicap și însoțitorii acestora, probleme vor avea comunele mici, nu este și cazul nostru”.
„Vom calcula foarte minuțios”
La fel, primarul Ionel Ciubotaru, de la Roznov, crede că nu se va ajunge la întârzieri de plată a salariilor celor bugetați de primărie: ”Chiar dacă, în ansamblu, situația face ca totul să fie o nebunie, ce se dorește prin aceste reglementări are o oarecare conotație pozitivă. Mă refer la faptul că vom avea o evidență mai strictă pe fiecare angajat în parte. Chiar dacă va fi mai mult de muncă, este, oarecum, mai bine. Bugetarii aflați în subordinea primăriei nu au motive să își facă griji că li se va întârzia plata salariilor”.
După cum spuneam, mai gravă decât problema hârtiilor de făcut e lipsa banilor. Roznov, de exemplu, are pentru 2014 un buget cu 20% mai mic față decât a cerut primarul. Dacă din asta se mai taie și 25% – bani care vor fi alocați strict pentru acoperirea procentului corespunzător din indemnizația persoanelor cu handicap, Ionel Ciubotaru își vede bugetul cu 45% mai mic decât își făcuse socoteala de acasă. ”Vom vedea, totuși, ce soluții vom găsi, ca să nu apară probleme. Ne vom gândi foarte bine, vom calcula foarte minuțios și, cumva, vom rezolva și asta”, încheie el.
Alex SÎRBU
