Astăzi se împlinesc 13 ani de la plecarea poetului Iordache Olteanu, unul din membrii de bază a cenaclurilor nemţene din Piatra Neamţ. Născut la 18 ianuarie 1923 la Piatra Neamţ, Iordache Olteanu a fost poet, dirijor de fanfare, coruri şi formaţii orchestrale de elevi şi ale Fabricii „Reconstrucţia”, a făcut studii la Şcoala de Muzică militară din Sibiu (1944), fiind unul din iniţiatorii Şcolii de Muzică din Piatra-Neamţ (1961), devenită Şcoala de arte apoi Liceul de artă. A fost iniţiator şi apoi membru de bază al Cenaclului literar „Petrodava”. A debutat cu versuri în „Convorbiri literare” (1981) şi a colaborat la: „Ceahlăul”, „Flacăra”, „Asachi”. În antologii: „Arbori de lumină” (1981), „Gânduri înfrăţite” (1988), „Viaţă şi interferenţe” (1990). Alte volume publicate: „Patimile singurătăţii” (1996), „Crucea de fum” (1997), „Spre hotarul tăcerii” (1997), „Rănile nemilosului timp” (1998), „Frigul din sânge” (1999) ş. a. Iordache Olteanu a fost veteran de război şi deţinut politici între anii 1949-1950. (N.S.)
Imi amintesc cu drag de acest om: I-am fost elev cínd ma invata sa cínt la acordeon, i-am fost alaturi de colegii de clasa, pionier tobosar in fanfara fabricii Reconstructia. Avea un suflet frumos, íntotdeauna iti transmitea o stare de optimism.