0:00

Pictorii pietreni şi oraşul în care trăiesc, ZCH NEWS - sursa ta de informații

Artiştii plastici care trăiesc la Piatra Neamţ sunt, majoritatea dintre ei, născuţi pe alte plaiuri româneşti. Au ajuns în municipiul de sub Cozla prin repartiţie guvernamentală – în calitate de tineri absolvenţi – sau prin natura serviciului. Deşi mai poartă nostalgia locului lor natal, pictorii care locuiesc în Piatra Neamţ s-au îndrăgostit de acest municipiu, probabil şi de oamenii lui, astfel că nu ar da Piatra Neamţ pe niciun alt oraş din ţară, nici măcar pe Capitală.

* Doina Daşchievici, născută la Bacău: Iubesc iernile, iubesc cu patimă muntele, iubesc acest oraş, în care am ales să trăiesc şi pe care îl consider oraşul meu natal. Iar cele mai frumoase amintiri sunt legate de pelerinajele mele pe munte şi de oraşul în care trăiesc. Nu aş da acest oraş pe Bucureşti niciodată.

* Arcadie Răileanu, născut în Republica Moldova : Pentru un artist, indiferent de domeniul în care activează, sursa de inspiraţie şi chiar procesul de creativitate în sine nu au o relaţie cu ce se întâmplă în societate.  Gradul de inteligenţă, de cultură al concetăţenilor creează totuşi un ambient propice artelor. E suficient să ne amintim de Florenţa Renaşterii. Piatra Neamţ rămâne în continuare un oraş de cultură important, cu multiple tradiţii în această sferă. E bine să nu confundăm provincia cu provincialismul. Provincia, până la urmă, este doar un termen geografic şi nu are nimic cu provincialismul. Mulţi din marii noştri înaintaşi au creat în oraşele României şi asta nu le-a diminuat valoarea.

* Dumitru Bostan junior, născut la Piatra Neamţ: Piatra Neamţ, oraşul meu natal, este de câţiva ani, şi pentru mine, o bună sursă de inspiraţie. Câteva cadre din oraş au constituit tot atâtea pretexte pentru pictură şi chiar acum am în lucru câteva pânze cu centrul vechi. Descopăr zilnic unghiuri noi şi încă mai am premiere, adică locuri din oraş pe care le văd prima oară. Dacă aş trăi la Bucureşti, probabil că aş lucra şi altceva, şi altfel. Cred că nici nu poţi, ca artist, să nu respiri în ritmul locului, mai ales că Bucureştiul îţi dă atâta energie. Mă întorc acolo de fiecare dată cu cea mai mare plăcere.

* Ştefan Potop, născut la Tazlău: Într-adevăr, există o interdependenţă între etnospaţiu şi estetospaţiu, între artist şi spaţiul cultural existent. La noi, din păcate, în Capitală e tot ca la ţară. În artele plastice capitala este la Atena, Roma, Paris, Veneţia, Florenţa. Trebuie să avem şansa contactului nemijlocit cu capodoperele marilor epoci de artă precis definite din punct de vedere stilistic. Construcţia prin studiu şi prin efort metodic de asimilare asigură nu numai accesul la treptele măiestriei, ci şi la integrarea într-un sistem de referinţă stilistică cu valoare de permanenţă culturală. Iar Piatra Neamţ îl are.

* Dumitru Bezem, născut la Tarcău: Cred că atât spiritul, cât şi comportamentul nostru sunt legate de locul în care ne-am născut. Deosebirea dintre cele două locuri invocate constă în faptul că aici pământul nu este sufocat de construcţii. Pictura mea îşi găseşte împlinirea stilistică în mijloacele consacrate: linie, formă culoare. Şi în acord cu nota romantică şi frumuseţile încă de descoperit ale urbei noastre. Ca să reuşeşti în artă, trebuie să şi pierzi, să ai nişte minime frustrări. În capitală, capeţi în final notorietate, însă eu aş fi evadat de acolo şi m-aş fi întors tot la Piatra Neamţ, oraşul meu drag.

* Parasca Agape, născută în comuna Răchiţi, Botoşani: Zona Neamţ poate fi o bogată sursă de inspiraţie pentru pictori datorită peisajului variat şi a încărcăturii de cultură, cu multe mănăstiri, cu biserici, cetăţi. Dacă aş locui în Capitală, cred că nu aş desena deloc. Nu suport aglomeraţia, gălăgia, căldura.

* Dumitru Bostan senior, pietrean: Detest capitala. Nu ştiu dacă voi mai putea picta acolo. Numai un oraş ca Piatra Neamţ poate oferi unui visător cele mai frumoase clipe.

* Mihai Agape, născut la Grozeşti, Iaşi: Am cunoscut Micul Paris la metru pătrat. De acolo am ajuns la Piatra Neamţ. M-a fascinat Piatra Neamţ aşa cum era pe atunci, patriarhal cu orizont aşa de apropiat de jur-împrejur, datorită munţilor Cernegura, Cozla şi Petricica. Pentru mine, viaţa la Piatra Neamţ a fost o sursă de inspiraţie. M-a tras aţa pe aici şi am trăit la Piatra până în momentul de faţă. Dacă aş locui în Capitală, nu ştiu dacă aş picta mai bine sau nu, dar ştiu că aş fi făcut tot pictură.

A consemnat Nicolae SAVA

Articolul precedentE ceva putred sub Chetricica?
Articolul următorMiriuţă nu se gândeşte la retrogradare