0:00

Personalitatea săptămânii / Alexandru Podoleanu, ZCH NEWS - sursa ta de informații

Compozitorul şi profesorul Alexandru Podoleanu a compus muzica pentru colindul „Bună dimineaţa la Moş Ajun”, cel mai cântat la sărbătorile de iarnă de la noi, a compus „Florile dalbe”, „Hristos a Înviat” dar şi „Mulţi ani trăiască!”. S-a născut la 30 august 1846 în Podoleni şi a trecut în eternitate în 1907 la Bucureşti. Despre viaţa acestuia aflăm din „Dicţionarul oamenilor de seamă din judeţul Neamţ” (1999) al profesorului Constantin Prangati, din „Enciclopdia României” (1940) a lui Lucian Predescu şi din notele câtorva autori de istorie a muzicii româneşti. A studiat la Şcoala de cântări bisericeşti de la Mănăstirea Neamţ fiind apoi dus de către Ion Cart la Conservator. A absolvit Facultatea de litere şi filosofie şi Conservatorul de muzică. La Conservator a studiat armonie, compoziţie şi contrapunct cu celebrul profesor şi muzician Edward Wachmann.

A fost profesor la Liceul bucureştean „Sf. Sava” şi primul organizator şi conducător al corului de la Biserica „Domniţa Bălaşa” din Bucureşti. Împreună cu Constantin Corduneanu, a experimentat la Seminarul Pedagogic Bucureşti un sistem de predare numit „scripo-fonic”. Propunându-şi să creeze cântări bisericeşti în spirit pur naţional, el s-a bazat pe cântarea tradiţională a Bisericii noastre aplicându-i o armonizare adecvată. Cele mai multe dintre melodiile compuse de Podoleanu au devenit tradiţionale şi oficiale în Biserica Ortodoxă Română. Aşa este cazul cu „Doamne miluieşte” (întreit), „Crucii tale”, „Hristos a Înviat” (în Fa major), cântările de la cununie, „Imnul arhieresc”, catismele de la înmormântare, irmoasele’, „Veşnica pomenire” (în Do minor), chinonice, concerte, toate scrise pentru cor mixt sau cor bărbătesc. Aceste cântări sunt foarte echilibrate, accesibile oricărei formaţii corale şi foarte potrivite cu caracterul slujbei din care fac parte, lucru care a facilitat şi răspândirea lor în toate provinciile ţării, până şi în Ardeal, cum e cântul bisericesc „Hristos a Înviat”.

Podoleanu a scris multe alte piese corale bisericeşti, ca „Răspunsuri mari” (în Mi major şi La minor) în care întâlnim formule comune „Răspunsurilor” tradiţionale (Glasul V) după melodia lui Anton Pann, multe axioane şi heruvice. A compus concertul „Pe a binelui cărare” care se distinge prin melodia sa extraordinar de frumoasă, bine şlefuită şi prozodică, precum şi prin armonizarea foarte consistentă pe care i-a aplicat-o compozitorul. Podoleanu nu şi-a abandonat niciodată stilul său curat, adăpat din izvorul nesecat al cântărilor noastre psaltice atât de potrivite cu sufletul creştinului ortodox român. În colaborare cu D. Kiriac-Georgescu, în anul 1898 a elaborat un „Proiect de programă pentru studiul cântului în şcoalele secundare de băieţi şi fete”. A scris volumul „Muzică corală pentru şcolile secundare. Program analitic aplicat la Seminarul pedagogic universitar din Bucureşti”, apărut în 1908 la Bucureşti. Alexandru Podoleanu a insistat în valorificarea specificului naţional în cântecele noastre, a clădit în special muzica religioasă în ceea ce are ea fundamental, a fondat învăţământul artistic şi arta corală, având o importantă contribuţie la dezvoltarea mişcării culturale româneşti.

Articolul precedentCalendar (29 august – 4 septembrie 2014)
Articolul următorTestamentul politic al lui Mihai Eminescu (LV)