Părinți cu copii, bunici și nepoți sau simpli trecători prin centrul orașului Piatra Neamț s-au putut bucura, ieri, de o adevărată paradă a datinilor și obiceiurilor moldovenești. Semn că suntem în prag de Sărbători de Iarnă, un adevărat spectacol s-a desfășurat pe străzile orașului și pe scena din fața Teatrului Tineretului. Aflat la cea de-a XLVI-a ediție, Festivalul „Steaua sus răsare” a reunit, ca în fiecare an, unele dintre cele mai spectaculoase formaţii de datini şi obiceiuri din ţară.
Anul acesta, spectacolul „morţii” anului vechi şi al „renaşterii” celui nou a fost adus pe străzile orașului de sub Pietricica de ansamblurile folclorice „Cerbul” de la Heleşteni (Iaşi), Asău (Bacău), iar din Neamţ: Ansamblul folcloric „Mioriţa” din Piatra Şoimului, Alaiul de datini şi obiceiuri Taşca, Alaiul de datini şi obiceiuri Farcaşa, „Izvoarele Borcutului” Borca, Alaiul de datini şi obiceiuri Răuceşti, Banda lui Bujor din Grinţieş, Alaiul de datini şi obiceiuri Ştefan cel Mare, „Sumanarii” din Trifeşti şi Ansamblul „Floricică de la munte”. Cetele de colindători, urători şi mascaţi și-au întâmpinat publicul cu frumuseţea colindelor, a pluguşorului şi a sorcovei, dar şi cu jocul caprei, al ursului şi al cerbului.
Repertoriul „Cerbului” din comuna Heleşteni, Iaşi, a inclus două momente importante: jocul cerbului şi descântecul acestuia. Cerbul a fost înconjurat de „moşnegi şi babe”, de muzicanţi şi dansatori cu sau fără mască, îmbrăcaţi în costume viu colorate. „Ceata urșilor” de la Asău a încântat mulțimea atât cu costumele impunătoare, dansul, cât și cu bătaia ritmică, specifică Asăului. Ideea jocului ursului pe par, joc moştenit de asăuani, a devenit reprezentativ pentru acest ansamblu.
„Banda lui Bujor” din Grințieș este o tradiţie veche în această regiune, păstrându-se piesa de teatru folcloric în forma originală, cu vechile cântece şi doine, inclusiv costumele specifice haiducilor de munte. Formaţia de urs, cai şi capră din Ştefan cel Mare a avut ca punct de atracţie capul de urs, unicat în Moldova, realizat din pălării de pâslă peste care sunt cusute manual mărgele şi panglici de diferite culori şi mărimi, iar în picioare, opinci cu zurgălăi. Ansamblul folcloric „Miorița” din comuna Piatra Șoimului a participat la paradă cu fluieraşi, dansuri populare, solişti vocali şi instrumentali.
Alaiul de datini şi obiceiuri din Farcaşa este a făcut cunoscut pietrenilor bogatele tradiţii şi obiceiuri din perioada sărbătorilor de iarnă din zona Farcașa, capra, bujorul și ursul. Cu măşti populare, tobe din piele, precum şi alte accesorii specifice au încântat privirile curioșilor. Jocul caprei şi mascaţii din Borca, obicei vechi de sute de ani, au întruchipat un dans al binelui şi răului, al spiritului, totul îmbinându-se într-un cerc, din care răul încearcă să evadeze spre lumea exterioară. Personajele ce păreau coborâte dintr-o lume fantastică au stârnit aplauzele copiilor prezenți pe străzile orașului. Pe fondul sonor al zurgălăilor, buciumului, ţignalelor, tobelor, fluierelor, s-a strigat, s-a cântat, s-a râs, din formaţie făcând parte personajehazlii sau groteşti: Căpitanul, Turcul, Irodul, Caprele, Ţapii, Fluieraşul, Mareşalii, Ţiganii, Măndiţele, Fanarioţii, Moşneagul, Baba, Dracul, Moartea. Formația din Răucești a reprezentat folclorul din zonă, cu diverse tipuri de „capră”. Jocul caprei a fost format din tineri cu măşti de moşnegi care strigă la capră. (Oana IOSUB-TOMA)
