O carte deosebit de incitantă, prin noutăţile pe care le conţine, este volumul de articole documentare al soţilor Ludovica şi Victor Tănăsescu, apărut recent la Editura „Cetatea Doamnei” Piatra Neamţ (director, ing. Viorel Nicolau), cu o prefaţă semnată de Ştefania Airinei. Am afirmat că este incitantă datorită faptului că ea aduce unele lucruri cu adevărat noi pentru publicul larg. Unul din acestea se referă la faptul că un eveniment deosebit de important, care a precedat evenimentele de la Iaşi din anul revoluţionar 1848 (Adunarea de la Hotelul Petesburg şi redactarea programului revoluţionar cuprins în „Petiţiunea proclamaţiune a boierilor şi notabililor moldoveni” din 27-28 februarie), o întrunire a 17 tineri boieri la conacul boieresc din Bălţăteşti (canac impozant care era ridicat pe dealul din centrul comunei, fost sediu CAP, pe locul unde se află situată şcoala), la care s-a dezbătut planul de acţiune pentru revoluţia din acela an. Evenimentul este povestit de Wilhelm de Kotzebue, fost diplomat neamţ (despre care noi am scris), scriitor, posesorul unor moşii la Hangu, Bălţăteşti, Băluşeşti, momentul fiind marcat de Iorga în şedinţa Academiei Române din 26 mai 1934. Dar aceasta nu e singura noutate din carte: aflăm, la pagina 108, că moşia satului Bălţăteşti a fost, vremelnic, sub stăpânirea Patriarhiei din Alexandria, Egipt; peste câteva pagini citim că Marieta C. Oprea, născută la 10.02.1910 la Bălţăteşti, a fost colaboratoare apropiată a lui Nicolae Iorga şi autoarea volumului de versuri „Picături de rouă” (1933), ea fiind cea care, fără ştirea profesorului, începe tipărirea volumului „Hotare şi spaţii naţionale”, făcând-i acestuia o minunată surpriză. Mai aflăm din lucrarea soţilor Tănăsescu că primul învăţător din Bălţăteşti a fost Gheorghe Grigoriu, la 13 ianuarie 1865, absolvent a trei clase la Şcoala de băieţi din Mănăstirea Neamţ, numit, în urma unui examen, de revizorul Nicolae Vicol, ca urmare a intrării în vigoare a Legii Instrucţiunii Publice, dată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la 25 noiembrie 1864. Câteva pagini din jurnalul de front al sublocotenentului-erou Mihai Oprea, mort departe de ţară, în al doilea Război Mondial, citim la paginile 145-152 ale cărţii. De altfel, există şi un volum cu jurnalul acestui tânăr militar căzut pe front, la care ne vom opri într-un viitor articol, cartea fiind apărută la aceeaşi editură, acum câţiva ani. În sfârşit, am citit cu mult interes din carte „File din istoria satului Bălţăteşti”, două lucrări-document, argumentate ştiinţific şi care aduc, de asemenea, multe noutăţi în acest domeniu pentru viitorii istorici sau autori de monografii. Câteva fotografii de epocă din staţiune (ce fac parte din colecţia Catrinel Nicolau) întregesc această carte de mare interes şi folos pentru cercetători dar şi pentru publicul larg cititor.
