Azi ne-am luat ștambă de evlavioși și ne-am gândit, că n-ar fi lipsit de haz să ne gândim și la păcatele noastre, că ăsta den mijloc bea de stinge și uneori vorghește gura fără el, cumătru e instructor la șpioneți și nu o apucat să-și taie perciunii, care o trecut de multișor de gumari și acuma îi folosește cu rost de brăcinari, bașca eu, care trebe să încondeiez ba pe unu ba pe altu, că se crucesc săracii oameni și se tot gândesc să mă vază la cearcăn să-mi zică vreo două din fundu livezii. Acum, să știți, că noi, in corpore nu avem nemica cu nimeni, că la câți papagali sunt contemporani cu noi, mai-mai că ne simțim umani. Plus de asta, la fel ca și alți creștini cu conștiință, ne cugetăm să aducem o picătură de zâmbet în prag de dimineață, pentru că știm că o seamă de inși sunt cu geana pe ce scriem, la cafea, bașca că le sucim de multe ori neuronii când trebe să scrie rapoartele mai departe, despre cele cetite.
Ăsta den mijloc o venit cu ideea să ne punem nume de sfinți, ca să bem și noi regulamentar, el fiind dispus să suporte câte sunt. Adică de la Sfântu Vasile până la Sf. Ștefan din a treia zi de Crăciun, el se angajează să le poarte pe toate. La o așa propunere extrasă de sub penele din ceafă, cumătru o zis că el merge să se culce și m-o lăsat pe mine să combat cu colegu. Acuma, eu zic ca am avut noroc, că ăsta den mijloc o adormit și cu ideea-n cioc și n-o mai trebuit să-mi bat capu să îmi notez sfinții din calendar ca să știu cum să-l urnesc la treabă.
Aflăm că la una din soțietățile unde se taie frunze la câini pe bani, dar care pe hârtie răstoarnă munți și spintecă văi, e vorba să se face un despărțământ nou pentru valorificarea cojilor de semințe din zilele de meci, că e material organic, au oarece fibre, bașca sare și resturi de proteine. Și cum la nervi omu dă din fălci ca morișca, se vede treaba că s-o vorghit cu fotbaliștii de la club să joace un pic mai prost de cum o făceau, ca lumea să se oftice mai mult și să dea mai abitir din fălci, astfel ca producția de coji să fie mulțumitoare. Acuma, cojile den oraș treacă-meargă s-ar putea strânge, dar pe cele din domicilii, noi zicem, că ar trebui și un birou de achiziții unde pentru o sumă prietenoasă, noi credem, că s-ar duce lumea să le vânză. O să vorghim cu dom președinte să videm dacă plătește studiul de fezabilitate, că de restu cred că se rezolvă.
