Un pasionat de arta fotografică, pensionarul militar Emil Roman, din Bălţăteşti, a tipărit la Editura „Pro Universitaria” Bucureşti, în condiţii grafice de lux, o lucrare-album intitulată „Bălţăteşti, patrimoniul construit – trecut şi prezent„. Aceasta adaugă noi pagini la alte două lucrări monografice apărute cu vreo 10 ani în urmă la care şi-a adus contribuţia acelaşi autor („Bălţăteşti – pagini monografice” şi „Rădăcini în Bălţăteşti”), coautor fiind profesorul Vasile Ailincăi.
Cartea de faţă reprezintă un catalog ilustrat de case ale acestei frumoase comune nemţene, care scoate în evidenţă nu numai măiestria gospodarilor de aici de a-şi ornamenta faţadele caselor cu numeroase şi ingenioase forme decorative, dar şi spiritul local, tradiţia acestui loc. După ce face o introducere în cadrul natural al Bălţăteştiului şi aminteşte câteva din datele istorice, evoluţia demografică a comunei, autorul trece cu aparatul de fotografiat pe uliţele satului aşa cum sunt ele denumite: strada Florilor, Vasile Enăchescu, Hameiului, Cireşilor, Mihai Oprea, Corneliu Popovici, Virgil Popescu, Radu Gheorghe, Bradului, Bujorului, Cornului, Caişilor, Băilor. Fiecare casă fotografiată beneficiază şi de o mică legendă: anul în care a fost construită sau reconstruită (refăcută), de către cine, cui a aparţinut, în a cui proprietate este, moştenitorii etc. O adevărată topologie şi toponimie arhitecturală a locului. Mai mult decât atât, Emil Roman se opreşte cu camera de fotografiat asupra detaliilor din faţadele caselor, ilustrând cu talent şi acribie toate decoraţiunile arhitecturale mai deosebite şi explicându-le cu măestrie de arhitect. Un ultim capitol este dedicat decoraţiunilor interiorare, ilustrându-l cu piesele aflate în zestra locului: covoare, lăicere, carpete, lăzi de zestre, blidare şi alt mobilier de bucătărie sau cel din camerele de oaspeţi. Se vede că autorul, în profesia sa de cercetător ştiinţific, nu s-a oprit doar la cercetările de istorie şi teorie militară, în care este pregătit şi a lucrat o viaţă, lărgindu-şi orizontul de cunoaştere în domeniul tradiţiilor folclorice şi arhitecturii populare. Firesc, lucrarea se încheie cu un capitol dedicat staţiunii Bălţăteşti.
Lucrarea lui Emil Roman reuşeşte să impresioneze cititorul prin bogăţia informaţiilor, dar şi a ilustraţiilor meşteşugit puse în pagină, demonstrând că potenţialul constructorilor populari din această parte a judeţului este deosebit de bogat, iar gospodăriile din această comună sunt dintre cele mai frumoase din această parte a Moldovei.
Nicolae SAVA
