Vineri, 5 iunie – deschiderea forumului
Vineri, 5 iunie – deschiderea forumului

Prima ediţie a Forumului zonal de arhitectură şi urbanism dedicat proiecţiei de viitor a teritoriului Moldovei, ca limită de Est a Europei de pe ambele maluri ale Prutului, a fost organizată de Filiala Teritorială Bacău – Neamţ a Ordinului Arhitecţilor din România în perioada 5 – 7 iunie şi va rămâne destulă vreme un adevărat reper de întâlnire cu profesionalismul, responsabilitatea şi grijile unei elite.

Problematica abordată a cuprins şi organizarea teritoriului, a căilor de comunicaţii, a stării demografice şi a condiţiilor de mediu specifice zonei noastre, unul din polii sărăciei în Europa. Participarea unor personalităţi de anvergură din domeniul arhitecturii şi urbanismului din Republica Moldova, alături de figuri de prim rang din România, a dat o dimensiune gravă nevoii de a căuta soluţii de dezvoltare echilibrată şi integrată pentru ambele teritorii.

Ideile şi viziunile dezvoltate s-au regăsit la final în Declaraţia de la Bacău, un document simbolic semnat de arh. Şerban Ţigănaş – preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România şi arh. Iurie Povar – preşedinte al Uniunii Arhitecţilor din Republica Moldova. Cele 10 puncte dezvoltate în document pornesc de la constatarea că principiile arhitecturii şi urbanismului nu sunt înţelese şi cunoscute, deşi acestea sunt componente esenţiale ale calităţii vieţii. Se solicită autorităţilor publice să ia în considerare propunerile şi rezultatele din comunicările şi dezbaterile reuniunii. Se semnalează necesitatea amplificării contactelor şi dezvoltarea colaborării între administraţiile româneşti din Regiunea Nord-Est şi cele din Republica Moldova pentru a pune în practică strategii comune de integrare europeană. Se cere acestor autorităţi să intervină intervină la nivel guvernamental şi al Uniunii Europene pentru a reanaliza reţelele de transport aflate în discuţii pentru racordarea teritoriilor din regiunea noastră şi Moldova la spaţiul european.

Prezentările din prima zi, moderate de arh. Constantin Amâiei, coordonatorul proiectului (mai cunoscut publicului prin firma importantă pe care o conduce şi celebrul proiect al Catedralei Mântuirii Neamului), au cuprins două mari capitole: abordări actuale şi perspective ale dezvoltării economico-sociale şi a relaţiilor dintre Regiunea Nord-Est şi Republica Moldova, respectiv restructurarea urbană în principalele oraşe de pe cele două maluri ale Prutului. Vorbitorii s-au întrecut în a capta atenţia şi a oferi informaţii şi analize valoroase. Pe lângă arhitecţii din cele două ţări, a punctat la sânge Doru Simovici, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Bacău: „Dezvoltarea durabilă nu se poate face decât din creştere economică”. Câteva date seci despre regiune au accentuat dramatismul. Dintre firmele cu activitate, 53,92% sunt PF, II şi AF, altfel spus afaceri de subzistenţă. Dacă în UE vorbim despre 53,7 IMM-uri la 1.000 locuitori, în România avem 23,8, iar în regiune aproape 12. De aici nu a fost decât un pas până la a propune un termen nou: mortalitatea firmelor.

Sărind în zona bogată a României, dr. arh. Nicolae Ţarălungă (care predă la Universitatea Erasmus din Rotterdam) a prezentat Bucureştiul drept cel mai important brand naţional, dar unde cele 25 de procente contribuţie la PIB nu reprezintă decât o prosperitate aparentă, între bogăţia administraţiei şi a populaţiei fiind o contradicţie flagrantă. A vedea din ce taxe trăieşte Capitala este un veritabil subiect de studiu. Deloc surprinzător, pe partea de transport, aveam să aflăm că proiectul unui canal între Bucureşti şi Dunăre datează de pe vremea lui Cuza.

Emoţie a stârnit arhitectul-şef de la Orhei, Alexandru Ţăranu, cu a sa prezentare despre oraş, ca şi colegul Mihail Kareţki cu retructurarea urbanistică a Chişinăului pe etape de dezvoltare. O indiferenţă protocolară a acoperit pledoaria pentru Complexul Palas din Iaşi susţinută de arh. Sorin Nistor.

Ziua de sâmbătă a debutat în forţă cu conf. dr. arh. Liviu Ianăşi de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”. Prezentarea sa, în secţiunea despre programe şi strategii de organizare teritorială în contextul geopolitic actual la graniţa UE, a amintit cât de important este într-o strategie să alegi ce nu faci sau să nu faci acum. Printre altele, oraşele nu evoluează cum am vrea noi, iar faptul că avem nişte terenuri la dispoziţie nu înseamnă să le ocupăm acum. Cât despre graniţa româno-română, a bătut vânt de resemnare fiindcă ar fi trebuit să avem deja vreo 12 poduri înşirate de la Stânca – Costeşti până la Giurgiuleşti. A doua secţiune, moderată ca şi prima de arh. Dan Florea de la Piatra Neamţ, a atins sensibila relaţie arhitecţi – autorităţi – cetăţean în programarea dezvoltării urbane. În prim-plan a fost demonstraţia de viziune şi realism a arh. Ion Andriu de la Suceava, care spre seară avea să se dovedească şi un fin cunoscător al contextului politic internaţional.

Din nefericire, a doua sesiune de sâmbătă a fost stricată de poveştile deputatului Lucian Şova (Bacău, PSD). Trecut în program ca dr. ing., şi-a făcut rost de titlul de „felcer” după ce a deranjat vizibil cu o interpretare… de partid a Master Planului General pentru Transporturi, uitând că în sală sunt destui care nu digerau bazaconiile îndrugate despre Comisia Europeană şi reţelele de transport. La polul celălalt, al popularităţii, s-a impus axa frăţească formată de arh. Laurenţiu Dumitraşc (Piatra Neamţ) cu arh. Ion Pascal (Chişinău, fost viceministru). Pe linie de frăţie a fost invitat Vasile Ouatu, în calitate de Cetăţean de Onoare al Orheiului.

Partea tehnică s-a încheiat cu autenticul recital susţinut de Şerban Ţigănaş. Una dintre sublinierile sale a tăiat în carne vie: conferinţa a fost despre cunoaştere şi ratare. Peste toate însă, contează şi vorbele arh. Dan Florea, vicepreşedinte al Filialei Bacău – Neamţ şi şef al punctului de lucru de la Piatra Neamţ: „Important e că ordinul are resurse financiare pentru un asemenea eveniment. Înseamnă că este o organizaţie puternică”.

Reuniunea a conţinut o lansare de carte („Nicolae Porumbescu – Omul şi arhitectul”), dedicată uneia dintre personalităţile de referinţă ale arhitecturii româneşti, iar la finalul-finalurilor, un recital de muzică şi poezie „fabricat” de regizorul Val Mănescu. Numele spectacolului – „Ce se poate când totul se poate” – nu părea ales întâmplător.

În ediţia de joi a săptămânalului „Mesagerul de Neamţ”, două interviuri în exclusivitate cu Şerban Ţigănaş şi Iurie Povar. (Viorel COSMA)

Alexandru ŢĂRANU
Alexandru ŢĂRANU
Constantin AMÂIEI
Constantin AMÂIEI
Dan FLOREA
Dan FLOREA
Deputatul Lucian ŞOVA
Deputatul Lucian ŞOVA
Laurenţiu DUMITRAŞC (stânga) şi Ion PASCAL
Laurenţiu DUMITRAŞC (stânga) şi Ion PASCAL
Ion ANDRIU
Ion ANDRIU
Iurie POVAR
Iurie POVAR
Liviu IANĂŞI
Liviu IANĂŞI
Mihail KARETKI
Mihail KARETKI
Nicolae ŢARĂLUNGĂ
Nicolae ŢARĂLUNGĂ
Şerban Ţigănaş (stânga) şi Iurie Povar semnează Declaraţia de la Bacău
Şerban Ţigănaş (stânga) şi Iurie Povar semnează Declaraţia de la Bacău
Şerban ŢIGĂNAŞ
Şerban ŢIGĂNAŞ
Regizorul Val MĂNESCU
Regizorul Val MĂNESCU
Vasile OUATU
Vasile OUATU

Declaraţia de la Bacău, format PDF: declaratie bacau 1, declaratie bacau 2