Joi, 29 mai, este ziua Înălțării Domnului, o sărbătoare mare pentru credincioșii ortodocşi. La 40 de zile după Înviere, în Joia din a şasea săptămână după Paşti, creştinii prăznuiesc Înălţarea Domnului. Este cunoscută şi cu denumirea de Ispas, o zi în care creştinii se salută cu “Hristos S-a înălţat!” şi “Adevărat S-a înălţat!”. În trecut, Înălţarea Domnului era sărbătorită odată cu Rusaliile, la 50 de zile de la Învierea lui Hristos. Spre sfârşitul secolului al IV-lea, începutul secolului V, sărbătoarea Înălţării s-a despărţit de cea a Pogorârii Sfântului Duh (Rusaliile), fiind prăznuită în a 40-a zi după Înviere, dată care va rămâne stabilită pentru totdeauna în calendarul bisericesc. Înălţarea cu trupul la cer este o mărturie a faptului că omul a fost creat pentru veşnicie, pentru că Fiul nu Se înfăţişează Tatălui numai ca Dumnezeu, ci şi ca Om.
„Înălțarea Domnului este o sărbătoare mare, fiind unul din cele 12 praznice împărătești pe care le are Biserica în decursul unui an bisericesc. Este o sărbătoare mare pentru că atunci când Mântuitorul S-a Înălțat a făcut-o din cel puțin trei motive. În primul rând a spus ucenicilor: Dacă eu nu mă voi duce, nu voi putea trimite Duhul Sfânt și de aceea, stați, nu vă îndepărtați de Ierusalim. De aceea, apostolii au stat acolo încă zece zile după Înălțare, până la pogorârea Duhului Sfânt, după care au primit mai multă putere spirituală, chiar și fizică, pentru a putea convinge pe toată lumea să citească Evanghelia. Duhul Sfânt ne ajută la mântuirea noastră. Al doilea motiv pentru care Mântuitorul S-a Înălțat, a fost ca să se împlinească rânduiala pentru noi, așa cum reiese din cântările bisericești, pentru că El nu a venit pentru sine pe pământ, ci a venit cu o misiune sacră, atât pentru Cer, cât și pentru Pământ. Mântuitorul ne-a scos din robia vrăjmașului. Al treilea motiv este că ne-a Înălțat și pe noi, ne-a dat posibilitatea de a ne Înălța sufletește. Așa cum Mântuitorul ne-a promis, după ce vom Învia, vom primi un trup spiritualizat, așa cum a fost și al Mântuitorului după Înviere, cu care vom putea să mergem în Rai, în Împărăția lui Dumnezeu. Pentru noi astăzi este foarte important ca odată deschisă calea spre Împărăția lui Dumnezeu să folosim acest lucru prin ceva curat. Dacă smerenia, credința, dragostea, faptele bune, ne ajută să ne Înălțăm, în același timp păcatele și patimile, dacă nu suntem atenți, ne fac să coborâm mai jos decât animalele. Observăm că dacă aducem într-o turmă de oi, un animal străin, la început se mai împung, dar după trei zile trăiesc în liniște și pace. Pe când oamenii, de multe ori stau o viață întreagă și se împung, la figurat și nu-și găsesc acea liniște care să-i unească”, ne-a mărturisit părintele stareț Vichente.
Ciprian STURZU
