dragotescu

Zilele acestea, primul director al nou înfiinţatului Muzeu de istorie din Bicaz (1958) şi cel care a condus (numai din calitatea de vice) Comitetul de cultură al judeţului Neamţ foarte mulţi ani, profesorul Marcel Drăgotescu ar fi împlinit marţi, 4 februarie, 80 de ani. Craiovean, cu tată fost comisar de poliţie (dosar de cadre cu probleme pentru acea perioadă), tânărul de atunci a absolvit cu brio liceul din oraşul natal, apoi Facultatea de istorie a Universităţii din Bucureşti.

Datorită faptului că a terminat ca şef de promoţie a fost răsplătit cu o bursă a Institutului Drăgan de la Milano (1957), în final, fiind calificat diplomat în istorie şi arheologie. Deşi a obţinut rezultate remarcabile pe toată perioada de şcolarizare, din cauza dosarului personal, în loc de Craiova, este repartizat la Galicea Mare, undeva în sudul judeţului Dolj.

Dar cum în acea perioadă profesorul universitar Constantin Nicolăescu-Plopşor, arheolog, istoric, prozator, folclorist şi etnograf, desfăşura o cercetare arheologică în ţară, îl cooptează în echipa care urma să efectueze săpături în mai multe zone geografice, destinul aducându-l astfel pe tânărul istoric în Neamţ, la Bofu, comuna Ceahlău, din fosta Regiune Bacău. Un an mai târziu, tânărului absolvent i se încredinţează misiunea de a conduce nou înfiinţatul Muzeu de Istorie din Bicaz, pe care îl va organiza de la zero.

Predă limba latină la Liceul din localitate, iar, la înfiinţarea Judeţului Neamţ, (martie 1968), a preluat funcţia de vicepreşedinte, la Comitetului Judeţean de Cultură şi Artă, funcţie în care, împreună cu alţi animatori culturali, a iniţiat, a organizat şi a condus nemijlocit multe din manifestările culturale şi artistice desfăşurate în Judeţul Neamţ, unele, existând şi astăzi: Vacanţe Muzicale la Piatra-Neamţ, în 2012, ediţia a XLI-a; Festivalul de Teatru pentru Copii şi Tineret, azi, Festivalul Internaţional de Teatru; Sadoveniana; Salonul de Carte “Libris”; Sărbătoarea Muntelui Ceahlău; Sărbătoarea Războienilor; Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Anul Nou ş. a.

A colaborat la toate publicaţiile de pe teritoriul fostei regiuni Bacău, apoi din judeţul Neamţ. A debutat editorial cu “Palatul Cnezilor şi Mănăstirea Durău”, publicând apoi: “Judeţul Neamţ; ghid turistic (în colab.), Bucureşti, 1971; Piatra-Neamţ – mic îndreptar turistic, Bucureşti, 1971; Monumente istorice din Judeţul Neamţ (în colab.), Bucureşti, 1971; Muzee din Judeţul Neamţ, Bucureşti, 1974; Petrodava 2000. Tradiţie şi continuitate (în colab.), Piatra-Neamţ, 1980; Drumuri la mănăstiri moldave, Bucureşti, 1992; Monumente istorice şi de arhitectură din Judeţul Neamţ, Piatra-Neamţ, 2003; Mănăstirea “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” Războieni (în colab.), 2003 ş.a. Marcel Drăgotescu rămas în conştiinţa contemporanilor ca un deosebit om de cultură care, în ciuda vremurilor în care a condus destinele vieţii culturale din Neamţ, a lăsat în urma sa cele mai importante manifestări culturale din ultima jumătate de secol în judeţul Neamţ. (N.S.)

Articolul precedentLa Cenaclul de joi / Un protagonist şi un invitat special
Articolul următor“Monahii ortodoxe purtătoare de lumină în întunericul comunist” (II)