victor-munteanu

* afirmă scriitorul Victor Munteanu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Neamţ

– Cine sunteţi, de unde veniţi şi încotro vă îndreptaţi?

– M-aţi luat cam tare, pentru că sensul inchizitorial al celor trei întrebări cuprinse întruna mă pune în situaţia de a nu şti ce să răspund. Dacă nu aţi fi poetul pe care îl ştiu, v-aş întreba dacă ştiţi ce mă întrebaţi.

– Încercăm să definim omul cu care stăm de vorbă.

– Cine sunt?! Multă vreme a trecut până să aflu răspunsul la această întrebare. Ştiam doar că am o adresă exactă: născut la Băluşeşti, comuna Icuşeşti, judeţul Neamţ. În rest, viaţa m-a aşteptat să văd că, la fel ca orice altă fiinţă, nu sunt făcut de pomană. Târziu am descoperit că sunt un om creat pentru a fi liber să aleagă binele sau răul. Încotro mă îndrept? Spre dobândirea veșniciei.

– Vorbiţi ca un teolog…

– Nu. Vorbesc doar ca un simplu om care a ajuns la o anumită conştiinţă a sinelui.

– Cine controlează şi dirijează cultura de azi?

– Dacă ar fi să împărțim cultura în monumente istorice şi arheologie și patrimoniu mobil şi imaterial, aș spune că patrimonial istoric, arheologic și imobil este cuantificat într-o anumită măsură şi trăieşte prin nişte cifre relative, date fiind cele încă nedescoperite până acum. Însă patrimoniul imaterial şi valorile spirituale, în genere, ale acestui început de mileniu nu sunt contabilizate de nimeni. Nici de instituţia statului, nici de organizaţiile profesionale ale artiştilor, nici de new-age-işti, francmasoni sau alți ocultiști. Dicţionarele enciclopedice – din care istoria României lipsește aproape în totalitate – sunt partinice şi arbitrare. Astăzi cultura a devenit ultimul produs de interes public.

– Ce face instituţia pe care o conduceţi pentru spiritualitatea nemţeană? Adică ce direcţie are această cultură pentru scriitorii, plasticienii, actorii, muzicienii ş.a. de pe întinsul judeţului?

– Direcţia nu este decât cea dictată de lege. În conformitate cu HG 90/2010, instituţia are 6 atribuţii generale referitoare la protejarea patrimoniului cultural naţional, controlul respectării legislaţiei privind dreptul de autor şi drepturile conexe şi colectarea taxele pentru Fondul Cultural Naţional. Totodată, solicită şi primeşte de la autorităţi date şi informaţii necesare pentru exercitarea atribuţiilor ce îi revine.

– Ce diferenţă este între DJC Neamț de azi și cea de pe vremea lui Ceauşescu?

– Dacă ar fi să trecem cu vederea (ceea ce, oricum, nu se poate!) scoaterea lui Dumnezeu din casa omului şi ateismul, în genere, instituţia de atunci avea un rol bine determinat în interzicerea de pe piaţă a produselor stradale, mediocre şi subculturale. În pofida efectului nedorit al oricărei oprelişti, cenzura avea, în anumite cazuri, un rol chiar pozitiv, în sensul că n-aveai voie să apari în public cu orice bâzdâganie îţi trăsneşte prin cap. Lucru care, din păcate, astăzi a ieşit de sub orice control. De aici mutilarea limbii române, tocşourile şi abjecţiile publice din media, precum şi indiferenţa totală a Consiliului Naţional al Audiovizualului faţă de noţiunea elementară de moralitate. În acest context, unde să mai încapă valorile perene ale neamului?

– Ce reprezintă, de fapt, patrimoniul pe care îl păzește instituția dvs.?

– Patrimoniul este, după cum zice și dicționarul, totalitatea drepturilor și a obligațiilor cu valoare economică, precum și a bunurilor materiale la care se referă aceste drepturi; este un bun moștenit de la părinți, o posesiune ereditară. Dacă nu suntem în stare să producem noi valori pentru urmași, atunci măcar să păstrăm întreagă moștenirea de la strămoși. Din păcate, această moștenire culturală se risipește pe zi ce trece.

– Care este zestrea patrimonială a județului și cum este ea împărţită pe categorii?

– Județul Neamț are 537 de monumente, din care 170 de situri arheologice, 335 de monumente istorice, 14 mănăstiri și patru schituri, 39 de biserici de lemn, trei case memoriale și 29 de monumente de for public. Dintre acestea, 106 sunt din categoria valorică „A”  (de importanță națională) și 431 categoria valorică „B” (de importanță locală). În ceea ce privește starea lor de conservare, patru dintre ele sunt în stare de colaps, cinci de precolaps și 22 în stare precară și mediocră.

– Protejarea acestor monumente ridică probleme?

– Sunt multe de spus la acest capitol. Din cauza iresponsabilității – ca să nu zic nepriceperii – unor proprietari de monumente s-a ajuns până acolo încât s-au investit milioane de euro de la UE și de la buget pentru efectuarea lucărilor de restaurare, conservare și consolidare, o parte din acești bani fiind gata să piară pe apa sâmbetei din cauza unor lucrări făcute de mântuială. Astfel, la Cetatea Neamțului, pereții interiori ai sălilor de la parter și de la etaj sunt umeziți de la infiltrațiile ploilor, amenințând serios investițiile de până acum. În plus, treptele de la intrarea în Biserica „Sf. Nicolae” și în Sala plăieșilor sunt turnate din beton!, lucru care atinge culmea nedumeririi. La Ruinele beciului Curții Domnești din municipiu, avem de-a face cu infiltrația de apă provenită de la nivelul planșeelor, care sunt false și maschează plafonul de beton ce acoperă beciul încă de la prima restaurare…

– Ce măsuri ați luat pentru remedierea acestor cazuri?

– Am sancționat cu avertisment proprietarul, dându-i un termen pentru lucrările de remediere.

– Alte situații frecvente mai întâlniți?

– E vorba de conflictele de natură juridică în ceea ce privește calitatea de proprietar al unora dintre monumente, dar și de intervenția neautorizată a proprietarilor de drept asupra imobilelor, îndepărtându-le de la valoarea lor istorică. Totodată, proprietarii – publici sau privaţi – nu au resurse financiare pentru a le întreține, lăsându-le în paragină și intrând, astfel, sub incidența Legii 422/2001…

– Ce monumente în stare de copaps, precolaps şi mediocră de conservare aveţi în vizor?

– Cele de importanță zonală și chiar națională, precum Conacul Catargi din Tupilați (al cărui proprietar, Mihălcuț Cezar-Florin, a  fost sancționat de poliția de patrimoniu de trei ori cu amenzi cuprinse între 4.000 și 8.000 de lei), iar doi foști primari ai Primăriei Tupilați și responsabili de urbanism-amenajare-teritoriu (UAT) au fost cercetați cu dosar penal pentru neglijență în serviciu. În stare de colaps se află şi Ruinele palatului, ale beciului, trapezei, precum și Zidul de incintă ale Mănăstirii Tazlău. La fel și Biserica Adormirea Maicii Domnului din Bălănești – comuna Bârgăuani. În stadiul de precolaps se află Casa Corbu din Piatra Neamț (proprietar Țocu Iulian Costel, cu dosar penal pentru executarea de lucrări fără autorizație de construire), Ruinele palatului cnejilor din satul Ceahlău, Casa entomologului Aristide Caradja din Grumăzești, Ansamblul de Curte boierească din Tupilați. În stare precară sau mediocră de păstrare sunt Biserica de lemn Buna Vestire din municipiu (Cartierul Dărmănești – Dealul Cozia), Poșta centrală, Casa Albu – ambele tot din P. Neamț, Fostul cazino din Bălțătești, Corpul de chilii din Mănăstirea Pângărați, Biserica de lemn Sf. Ioan Bogoslov din Piatra Șoimului, Conacul Krupenski din Podoleni, Ansamblul Spitalului Unificat, Casa Iohan Simeon Bruckner – Spițerul municipiului, Hanul Vițig, azi locuințe, Casa vornicului Done, azi Casa Celibidache – toate din Roman, Casa Iordache Cantacuzino și Hanul de la Șerbești din Ștefan cel Mare ș.a.

– Am înțeles că nu prea aveți personal pentru a controla aceste monumente…

– Sperăm că șefa direcțiilor de cultură din țară, doamna Luminița Constantin de la minister, va depune tot efortul pentru a ne scoate din acest impas. Volumul de muncă este mare, iar un monument istoric sau arheologic trebuie controlat, dacă nu cel puțin o dată pe semestru, măcar o dată pe an. Și-atunci, cum să facă față o singură persoană la cele 537 de obiective ale județului? Însă, din fericire, deficiența de personal de la noi a fost compensată cu activitatea remarcabilă a subcomisarului de poliție de patrimoniu Vitalie Josanu, care, în ultimii ani, a înaintat în instanțe 41 de dosare penale, fără să mai punem la socoteală avertismentele și amenzile, precum și cele 27 de dosare cu furturi din biserici. Consider că zestrea patrimonială a judeţului trebuie tratată cu maximum de seriozitate, ştiut fiind faptul că, datorită mănăstirilor sale, Neamţul este supranumit pretutindeni „Athosul Românesc”.

A consemnat Nicolae SAVA

Articolul precedentAngajamentul de la Durău / Ponta – președinte, Maior – premier
Articolul următorFlorin Marin, singura certitudine la reunirea Ceahlăului

1 COMENTARIU

  1. La Cetatea Neamt ploua inca de la inaugurare. ZIDURILE NU SUNT COMPACT TURNATE CI DOAR UMPLUTE LA MIJLOC CU BOLOVANI FARA A AVEA MORTAR! Pruteanu stie ff bine ca nu s-a respectat proiectul si ca sa iasa lucrarea la bani putini s-a sarit peste anumite face din proiect! NU s-au facut lucrarile din proiect dar de platit ..s-au platit toate pana la ultimul leu!

Comments are closed.