Cel mai important ierarh romano-catolic al României, ÎPS Ioan Robu, nemţean de origine, împlineşte astăzi 70 de ani. Ioan Robu s-a născut la Târgu Secuiesc, localitate unde părinţii săi au venit pentru foarte scurt timp datorită serviciului tatălui său (era poliţist), la 6 noiembrie 1944, fiind originar din satul Traian, judeţul Neamţ.
“Făceam curat în curtea şcolii. Iarna – la curăţat zăpada”
“Trebuie să spun că Traian din comuna Săbăoani, judeţul Neamţ, era un sat mult mai mic decât astăzi. Aproape 100 de familii. Avea doar şcoală primară şi se-nvăţa aşa cum astăzi e greu să-ţi închipui că se poate face şcoală. Eram două clase în acelaşi timp. Erau două rânduri de bănci: pe un rând era clasa I, pe altul era clasa a IV-a. Cu profesori diferiţi? Nu. Cu aceeaşi învăţătoare, o basarabeancă pe nume Caplung. Ea preda întâi la clasa I, le spunea copiilor să facă exerciţii şi apoi se ocupa de clasa a IV-a. Apoi, ne lua pe noi din nou. Era o singură şcoală, cu o singură clasă. Când era vreme frumoasă, ne puneau la alergat prin curte sau la scos buruienile. Făceam curat în curtea şcolii. Iarna – la curăţat zăpada. Asta era recreaţia în genere. În timpul iernii, dacă era foarte frig, ne trimitea acasă. Şi, dacă ploua, mulţi nu mai veneau la şcoală, pentru că erau uliţele înfundate de noroi. Copiii răzbăteau greu până la şcoală. Deşi pe strada principală era asfalt, în rest – vai de capul nostru! Totuşi, era o şcoală mică: în clasa mea erau 14 copii. În clasele primare nu-mi amintesc de ceva deosebit. Poate de moartea lui Stalin, în martie1953: ne-au adunat pe toţi la şcoală, au tras clopotele în sat – şi la biserica catolică, şi la cea ortodoxă. N-au fost cuvântări, dar ne-am dus la tabloul lui Stalin, unde erau învăţătoarea, o bocitoare, oameni de la comună. Am stat privind la «icoana» lui Stalin – amintirea asta mi-a rămas mai mult decât serbările pe care le organizam cu copiii, mai mult decât poeziile pe care le spuneam. N-am înţeles de ce-au tras clopotele la biserici. După cele patru clase am mers la Săbăoani, la comună, la 6 kilometri distanţă. Din toamnă până în iunie, eu făceam 12 kilometri zilnic până la şcoală. Nu, pe cărare. Eram o echipă care pleca la şcoală. Câteodată împreună – că ne era frică iarna, să nu ne-ntâlnim cu lupul. Toamna, când se lăsa întunericul mai repede, ne adunam să mergem mai mulţi pe o cărare făcută prin porumb” – îşi aminteşte Înalt Preasfinţitul de anii copilăriei.
Biografie
A absolvit Institutul Teologic Romano-Catolic de grad universitar din Iaşi şi a fost hirotonit preot la 15 august 1968. A fost vicar la parohia din Craiova şi la Catedrala „Sf. Iosif”, după care a urmat studii de specializare la Roma, în Italia, în perioada 1973-1977, la Universitatea din Lateran, Academia Alfonsiană, obţinând titlul de doctor în teologie. După întoarcerea în ţară, pentru scurt timp a fost paroh la Buzău în vara anului 1977. În perioada 1977-1983 a fost profesor şi apoi Rector la Institutul Teologic din Iaşi. La 1 decembrie 1983 a fost ales la conducerea Arhiepiscopiei, mai întâi ca Administrator Diecezan apoi Episcop-Administrator Apostolic (25 octombrie 1984). A fost consacrat Episcop titular de Celle Proconsulari la 8 decembrie 1984, la Roma, de către Cardinalul Casaroli, Secretar de Stat al Vaticanului. În 29 aprilie 1990, în prezenţa delegatului Sfântului Părinte Papa Ioan Paul al II-lea, Arhiepiscopul Angelo Sodano, a fost numit şi instalat Arhiepiscop-Mitropolit de Bucureşti.
“Prin Întrupare, Iisus a intrat in istoria fiecăruia dintre noi, El locuieşte în istoria noastră, este cu noi, în noi”, afirma Înalt Preasfintitul Ioan Robu, “cât ne priveşte pe fiecare dintre noi, să ne întrebăm, în definitiv, ce trebuie să schimbăm în viaţa noastră, aşa încât să avem inimile deschise, ca acolo să-şi găseasca găzduire Iisus care a venit, vine şi va veni”, îndeamnă arhiepiscopul.
Să îi urăm Înalt Preasfinţiei Sale tradiţionalul LA MULŢI ANI!
Nicolae SAVA
