Motivarea deciziei de arestare preventivă a președintelui Consiliului Județean Neamț a fost structurată de judecătorul de la Curtea de Apel Bacău pe 3 planuri, asta după ce magistratul a punctat că traficul de influență se pedepsește cu până la 7 ani închisoare, iar în cazul unui deputat există un spor de pedeapsă de 2 ani și 4 luni, așadar, strict pe procedură, condiția ca infracțiunea să fie pedepsită cu mai mult de 5 ani de detenție este îndeplinită.
”O societate democratică nu poate funcţiona normal fără ca persoanele care reprezintă o autoritate sau chiar o funcţie publică să nu fie la adăpost de orice bănuială de influenţă, în alt mod decât cel reglementat legal sau administrativ”, se arată la primul punct al motivării. ”În considerarea acestui deziderat, primordial în asigurarea ordinii de drept, orice încercare de corupere a unui funcţionar se impune a fi sancţionată dur şi imediat. (…) Practic, s-a încercat deturnarea caracteristicilor şi funcţiilor specifice unei instituții publice, care avea menirea de a sprijini combaterea corupției, în scop de răfuială politică și de preluare a unei funcții cu acces direct la o importantă sursă de bani publici, însă nu pe calea legală, firească într-o democrație consolidată, anume prin obținerea unui mandat de ales local. Modalitatea josnică în care s-a încercat înlăturarea unui oponent politic dintr-o funcție electivă importantă, prin ocolirea votului acordat în cadrul alegerilor locale, nu poate genera decât un profund sentiment colectiv de respingere și se constituie tocmai într-o stare de pericol pentru ordinea publică, în care cetățenii trebuie să aibă siguranța că votul lor contează, ca o componentă esențială a exercitării suveranității populare. Starea de pericol relevată nu este una îndepărtată, cum încearcă apărarea să acrediteze, ea prelungindu-se în concret pe tot parcursul anului 2014, până la decesul lui T.C.. Din datele cauzei mai rezultă că la nivelului anului 2015 s-a încercat o compensare financiară între A.I. și Ș.G., inclusiv prin dirijarea profitului dintr-o lucrare publică, pentru ca pe parcursul anului 2016 inculpatul să obțină tocmai funcția publică a celui pe care se presupune că a dorit să-l îndepărteze prin săvârșirea traficului de influență”.
La punctul 3, instanța a apreciat că, prin fapta pe care a comis-o, Ionel Arsene a ”declanşat noi valenţe dăunătoare încrederii în sistemul politic, pe care conştiinţa opiniei publice ar trebui să îl perceapă dincolo de orice suspiciune de corupere”.
În afară de expresia ”modalitate josnică”, judecătorul folosește și altele cu același tip de conotații ”înşelarea încrederii acordate”, ”erodarea democrației”, ”sentiment de insecuritate socială”, ”impresia celor tentaţi să comită fapte similare că pot persista în sfidarea legii”.
În consecinţă, judecătorul a constatat că ”interesul general reclamă privarea de libertate a inculpatului la acest moment, fără ca prin aceasta principii fundamentale ce guvernează procesul penal, cum ar fi prezumţia de nevinovăţie sau dreptul la apărare, să fie afectate”.
Motivarea a fost făcută publică astăzi, 6 februarie. Acel moment de care se face vorbire în hotărâre era 29 ianuarie 2018. Și, din acel moment, Ionel Arsene este ”izolat sub supraveghere” în Arestul Poliției Neamț, cu respectarea drepturilor la vizite și pachet.
Motivarea integrală o puteți citi aici.
