Interviu cu Ionel CIUBOTARU, primarul orașului Roznov

Peste doar câteva luni, Spitalul Roznov, dacă ar funcționat, ar fi împlinit frumoasa vârstă de 120 de ani, cu mult peste alte unități orășenești de profil din țară, ridicate în secolul trecut. Construirea spitalului a început în anul 1892, de col. Gheorghe Ruset Roznovanu, ”pe moșia și pe cheltuiala sa”, inaugurarea fiind consemnată în anul 1895. La inceput, unitatea avea 30 de paturi, în 6 saloane, dintre care 4 pentru contagioși. În dotare mai erau 3 săli de laborator, 5 camere pentru locuința medicului, cancelarie, o sală de așteptare, 5 camere pentru locuința personalului ajutător, baie, bucătărie, camară, magazie, spălătorie și morgă. De asemenea, spitalul dispunea și de o clădire pentru adăpostirea animalelor necesare pentru transportul materialelor necesare funcționării. Spitalul de la Roznov a fost sub controlul și tutela Eforiei Spitalelor Civile din România timp de jumătate de secol, instituție înființată de generalul Pavel Kiseleff, pe 2 aprilie 1832. Obiectivul, între anii 1938-1940, făcea parte din patrimoniul public al comunei Roznov, însă acesta a continuat să funcționeze sub egida Eforiei Spitalelor Civile până la venirea comuniștilor la putere. Peste acest spital au trecut două războaie mondiale, personalul sanitar având o misiune foarte dificilă, la fel și în timpul epidemiilor de dizinterie și febră tifoidă, din primii ani de activitate. În decursul anilor, capacitatea spitalului a fost extinsă la 60 de paturi, însă, cu regret, la data de 1 aprilie 2011, după o activitate de 116 ani, în baza unui ordin al ministrului Sănătății de atunci, Spitalul Roznov a fost desființat. În fața acestei situații, administrația locală, în fostul spital, a pus bazele unui Centru Medical pentru Persoane Vârstnice, cu o capacitate de 52 de locuri, acolo funcționând și un Centru de Permanență.

”Persoanele asigurate trebuie să aibă un cuvânt în fața CAS”

Domnule primar, locuitorii orașului Roznov vor mai avea șansa de a beneficia de serviciile spitalului construit de col. Gheorghe Ruset?

– Nu, din mai multe motive. Spitalul din Roznov, inaugurat în anul 1895, nu mai avea capacitatea și mai ales dotarea de a oferi servicii medicale populației, conform cerințelor anului 2014. Spitalul a fost construit din dorința col. Roznovanu ca locuitorii din zonă să beneficieze de asistență medicală, în acei ani existând numeroase probleme. De aceea, în calitate de locuitor al Roznovului, și o spun cu toată tăria, spitalul și-a făcut treaba cu prisosință în decursul vremurilor. Însă, în anul 2011 a fost desființat. Practic, nu i s-au mai acordat fonduri necesare funcționării de la Casa de Asigurări de Sănătate. Clădirile nu au fost demolate, din contra, în perioada următoare au și beneficiat de anumite fonduri, pentru a avea o altă destinație. Ca spital, nu a mai beneficiat de fonduri pentru funcționare, iar fără finanțare, în sistemul de la noi, unitatea și-a încetat activitatea.

Ce a urmat?

– Evident, ne gândeam că, prin închiderea unei instituții, apare o problemă: ce ne facem cu locația respectivă? Erau două variante, una, să intre în conservare, ceea ce implica foarte multe fonduri, iar a doua, în locația respectivă să se deschidă un centru pentru bătrâni. Firește, am acceptat imediat această variantă, deschizându-se un centru pentru persoane vârstnice, care funcționează și la ora actuală. E drept, am beneficiat și de un proiect de finanțare din partea Ministerului Muncii, prin Agenția de Plăți Sociale, pentru doi ani, proiect care s-a prelungit cu încă doi.

Ce valoare are acest proiect?

– În fapt, este pe beneficiar, pentru fiecare vârstnic, în jur de 1.200-1.300 lei. Calculele au fost făcute ca să se acopere cheltuielile pentru funcționarea acestei centru.

”Nu se poate construi un nou spital”

Cât ar costa, la prețurile de astăzi, construirea unui spital cu 80-100 de paturi?

– Nu știu, însă, vorbind de o nouă locație, este nevoie de anumite calcule, pentru că nu este vorba numai de clădirea respectivă, mai este nevoie și de dotări după ultimele norme privind medicina. Trebuie să aibă bloc operator, maternitate, plus toate instalațiile și aparatele necesare. În legislația care este acum, în condițiile actuale din România, teoretic și practic, nu se poate!!!

De ce?

– Nu vedeți ce s-a întâmplat cu noul Spitalul Județean de Urgență, care urma să se construiască la Piatra Neamț, la ieșirea spre Roman? Acolo s-a găsit și locația și multe altele, dar unde-i acum spitalul, pentru că nu s-a făcut nimic? Credeți că o să aloce cineva bani pentru un nou spital la Roznov, în condițiile în care sunt 15 km până la Piatra Neamț, care să deservească o populație de circa 70.000 de locuitori?

Statul este dator și obligat să ofere servicii și unui singur om, d-apoi la 70.000…

– Da, la Roznov, s-ar putea construi un spital, dar numai în sistem privat. Pentru că, până la urmă, acesta este și viitorul medicinei și al serviciilor medicale din România.

În spațiul în care a funcționat fostul spital este teren pentru ridicarea unui noi construcții?

– Este teren pentru un asemenea obiectiv, iar Centrul pentru Persoane Vârstnice va funcționa fără probleme. Practic, ar putea funcționa amândouă, în paralel, în același spațiu. Dar, totul se poate face numai și numai în sistem privat. Cu finanțare de stat, în condițiile actuale, repet, nu se poate face nimic. Înțelegeți? Nimic.

”Un leu pentru spital!”

Dacă toate comunele și oamenii ar cotiza într-un fond, de genul ”un leu pentru… spital”?    

– Teoretic, da! Dar, practic, este imposibil. Dacă inițiem o acțiune de acest gen, să zicem că toate UAT din zonă se unesc în acest scop, acestea ar suporta cu greu cheltuielile de proiectare și toate celelalte. Gândiți-vă, este în sistem privat, iar noi o să ne învârtim în jurul cozii și nu avem cum să ieșim din cerc. Eu nu văd la ora actuală vreo soluție. Un spital privat, raportat de specificul zonei, da, se poate, pentru că toată treaba trebuie gândită ca pe o afacere. Totuși, pun și eu o întrebare: cine investește într-un spital?

Statul!

– De acord, numai că este nevoie și de un contract de finanțare între spital și Casa de Asigurări, dacă se va face vreodată. Problema este că persoanele care sunt asigurate ar trebuie să aibă un cuvânt greu de spus în managementul Casei de Asigurări de Sănănate. Și cum în acest moment nu are, despre ce vorbim? CAS adună banii și îi împarte cum vrea.

Apropo, ce faceți cu medicii care vin să se odihnească, în timpul gărzilor, la Centrul de Permanență Roznov?

– Știu foarte despre ce este vorba acolo. Cu părere de rău, însă vom crea discuții pe această temă, dar medicii de familie din zona de care vorbeam mai înainte nu sunt interesați să facă gărzi la Centrul de Permanență Roznov. În această situație, s-a apelat la medici din alt județ, care vin și se odihnesc, bine merci, la centru. Medicii de familie din zona Roznov, care își fac treaba și la Centrul de Permanență, cunosc foarte bine pacienții din zonă, fiind înscriși la ei. În aceste condiții, se poate crea un act medical, dar când medicul nu-l cunoaște pe pacient, este venit din altă parte și nu are niciun interes, la Roznov mori cu zile. A fost și cazul meu. Eu muream și doctorul mi-a dat diazepam și nu eram contaminat cu râie și să fie nevoit să pună mâna pe mine. Vorbea cu mine din tocul ușii, iar eu, ca pacient, am pus mâna pe masca de oxigen, pe care mi-am pus-o singur la gură într-o situație limită…

Constantin NEGRU

Neculai NICORESCU: ”Avem nevoie de spital”

În privința acestui subiect, primarul comunei Piatra Șoimului, Neculai Nicorescu, a declarat: ”Da, sunt de acod cu înființarea unui spital la Roznov, având în vedere că în jurul orașului sunt foarte multe comune care au nevoie de asistență medicală. Situația este asemănătoare cu a Bicazului, însă la noi populația este mult mai mare decât în zona de munte. Situația este la fel și la noi, și cred că este nevoie urgentă de un spital în Roznov. Dacă a funcționat mai bine de 100 de ani, nu înțeleg de ce nu a mai funcționat în continuare, mai ales că sunt multe probleme și în comunele din dreapta Bistriței, și mă refer la Tazlău, Borlești, Rediu, Cândești, ca să nu mai spun de celelalte. Este trist când se desființează un spital. O fi fost o gaură atât de mare în bugetul Casei de Asigurări de Sănătate? Nevoie de un spital este, dar nu știu dacă se poate construi unul, fie și cu 70-100 de paturi”.