Zece elevi din școlile pietrene au ajuns la Spitalul Județean Neamț, după ce au fost depistați cu hepatita A. Boala mâinilor murdare se pare că nu face discriminare și lovește și elevii de la școlile care au toate condițiile. Dr. Roxana Pipirigeanu, epidemiolog-șef în cadrul DSP Neamț a precizat că s-a creat falsa impresia că, în mediul rural, sunt mai mulți oameni care contactează hepatita A.
„Într-adevăr la școlile din mediul rural nu au fost rezolvate nici acum o serie de probleme care pun în pericol sănătatea elevilor, dar nici în școlile din mediul urban nu este exclus să întâlnim această boală. Părerea mea este că la oraș, la fel ca și la țară, apa și săpunul nu sunt folosite suficient. Întotdeauna avem impresia că suntem suficient de curați, însă în realitate se folosește mult prea puțin apa. Iar boala se poate lua foarte ușor”, a spus dr. Pipirigeanu.
În urma controalelor efectuate de medicii din cadrul DSP Neamț, s-au descoperit cazuri de îmbolnăvire cu hepatita A la Colegiul Național „Petru Rareș” (1 elev), Liceul cu Program Sportiv din Piatra Neamț (1 elev), Școala Gimnazială „Daniela Cuciuc” (2 elevi), Liceul Auto (2 elevi), Școala Nr. 9 (3 elevi), Școala Nr. 8 (1 elev).
Ce presupune îmbolnăvirea cu virusul hepatic de tip A, ce putem face pentru a ne feri de acest virus, dar și cum putem fi vindecați, ne-a explicat chiar cel care se ocupă de pacienți, în mod direct, și anume, dr. Valentin Goga, medic șef al secției Boli Infecțioase din cadrul Spitalului Județean Neamț.
Domnule doctor, cum ne dăm seama că suntem „atinși” de hepatita A. Care sunt primele semne, simptome?
– Ca manifestare, este vorba de un sindrom digestiv, adică disconfort abdominal, dureri abdominale, grețuri, vărsături. Ulterior, se poate instala icterul, la nivelul sclerelor, a pielii. Acesta este debutul clasic, dar hepatita acută de tip A, care circulă la noi în zonă, poate „mima” o viroză respiratorie, cu febră, poate „mima” o enterocolită acută, o erupție cutanată, urticarie. Aceste cazuri sunt mai puțin evidente ca manifestare. Totodată, sunt și forme anicterice, nu cu icterul pe care îl știm și care, dedesubt, poate să aibă manifestări gen viroze, enteroclite, urticarie. Astea pot fi duse pe picioare, cum spunem noi, adică pacientul nu se adresează pentru un consult, internare. Aspectul „banal” îl determină să-și continue activitatea sau să rămână acasă confundând-o cu altă afecțiune. Trebuie să ținem cont și de faptul că nu orice semn digestiv, de-acum înainte, înseamnă hepatită acută. Este bine să evităm totuși isteria colectivă. Să nu uităm că hepatita de tip A este o hepatită cu vindecare de 100%, dar, sigur că boala în sine creează un disconfort și moral și material în colectivitatea ca atare.
Hepatita A, numită și „boala mâinilor murdare” se trasmite doar prin lipsa de igienă personală sau mai sunt și alte căi prin care putem contacta virusul?
– Modalitatea cea mai frecventă de transmitere o reprezintă mâna. Deci, defectul personal de igienă. Sigur, spunem noi că, majoritatea cazurilor de hepatita A sunt la preșcolari și școlari. E vorba de aglomerație, de o colectivitate, copiii sunt și mai jucăuși, adică nu respectă în general regulile de igienă. Alte cauze o reprezintă grupurile sanitare folosite frecvent, dar în general este vorba despre igiena mâinii. Cum se păstează igiena mâinii? Cu apă și săpun, care are rol de dezinfectant. Importantă este și durata spălării mâinilor. Nu te speli în câteva secunde. Spălatul pe mânii durează cel puțin un minut, Udatul mâinii cu apă, îți creează impresia falsă că te-ai spălat. De asemenea nu este de neglijat nici frecvența folosirii apei și săpunului. De câte ori e nevoie, de câte ori duci mâna la gură. Nu spunem că ne-am spălat dimineață și e suficient pentru toată ziua. Sigur că, mai pot fi și alte căi, dar acestea presupun așa-zisele izbucniri epidemice.
Ce presupune tratamentul?
– Putem discuta mai mult la acest capitol, dar, pe scurt, este vorba de măsurile de prevenire, igiena individuală. Acolo unde apare un caz și este confirmat serologic se izolează pacientul, adică îl scoți din comunitate și îl izolezi, în spital. După aceea, se trece la o terapie hepatoprotectoare. Aici îi trebuie medicație, repaos, regim alimentar, a căror durată este variabilă. Poate să dureze 10,14, 21 de zile sau mai mult în funcție de individualitatea fiecărui caz. Discutăm de o evoluție, să zicem, comună, obișnuită la un număr de cazuri, dar sunt și cazuri care pot evolua în mod aparte, cu forme prelungite, care necesită un număr mai mare de zile de internare.
Ce se întâmplă cu pacientul după externare?
– După externare se face o monitorizare a cazului la 1, 3, 6 luni pentru a se vedea ce mai prezintă clinic, ce simptome de boală, și, respectiv, de laborator. De asemnea, trebuie să mai știm că există un vaccin care se adresează virusului de hepatită de tip A, un vaccin ghidat doar pentru tulpina hepatitică A. Este cu administrare, la cei cu vârste mari, peste 3, 6 ani sau cu două administrări, la interval de 6 luni, pentru a fi siguri că stimulează imunitatea până în vârstele acestea. Există și vaccinul introdus în programul național asociat cu virusul hepatitic B. Deci A plus B, care se face de la naștere.
Cum ar trebui să se comporte, ce ar trebui să facă cei care au luat contact cu o persoană bolnavă de hepatita A?
– Se iau o serie de măsuri, din punct de vedere epidemiologic. Cei care au venit în contact direct sau posibil contact, sunt monitorizați prin medicul de familie, se fac o serie de determinări biologice, inclusiv transaminazele. Se iau și măsuri acolo unde există suspiciunea că e o cauză care e legată de factori extra. Măsuri pentru a depista sursa. Și acolo se iau măsuri tot de igienă, generale, adică sunt măsurile care vizează în principal grupurile sanitare, clasa, regulile de igienă individuală.
Față de acum aproximativ 10 ani, cum arată numărul de îmbolnăviri cu virusul hepatic de tip A?
– Acum 10 ani nu erau așa multe cazuri. Pot să trag un semnal de alarmă în privința înmulțirii cazurilor de hepatită A. Explicații? Haideți să ne uităm, să vedem de unde provin. Discutăm în general pentru că nu vrem să aducem atingere cuiva. Hepatita de tip A exprimă totuși o calitate a vieții, un indice de civilizație, ăsta e adevărul, trebuie s-o recunoaștem. Cu cât o nație este mai civilizată, trebuie să aibă un număr scăzut de cazuri de hepatita A.
A consemnat Marian TEODOROF
