Aţi descris România ca pe o familie destrămată. Cum o uniţi, cum o puneţi pe picioare?
– Ştiu situaţia mai bine ca orice alt contracandidat al meu. Mă refer la situaţia românilor de afară. Astăzi avem peste 3 milioane de români plecaţi în străinătate şi aproximativ două milioane de familii rămase acasă. De-asta am spus că România arată ca o familie destrămată. Putem s-o luăm ca temă de analiză în această etapă, dar eu cred că viitorul preşedinte trebuie s-o ia ca pe o temă permanentă. Prin atitudinea pasivă a Guvernului României, românii din străinătate au foarte mult de suferit. Se bucură, ca urmare a prevederilor europene, de libertatea de a munci. Piaţa muncii e liberă pentru noi, dar a venit destul de târziu pentru românii din străinătate. Cu toate acestea, ceea ce se întâmplă la ora actuală în România apasă foarte mult şi pe românii plecaţi. Mă refer aici, în primul rând, la MCV-ul (Mecanismul de Cooperare şi Verificare – n.r.) care ni se aplică în continuare şi care reflectă gradul de corupţie din ţară. România se vede în continuare ca o ţară cu un grad avansat de corupţie. În continuare, românii din străinătate sunt priviţi destul de rău. Toţi vorbim că România ar putea intra în zona Schengen. Eu spun foarte clar: nu vom fi prea repede integraţi în Schengen. Este departe de noi câtă vreme nu rezolvăm această problemă a corupţiei. Este unul dintre motivele pentru care românii din străinătate vor avea de suferit. Doamne fereşte să nu se întâmple şi mai rău, să vedem cum sunt atacate drepturile lor de pe piaţa muncii pe care cu greu ni le-am câştigat.
Propuneţi ceva concret?
– În programul meu politic este conţinut şi programul de reîntoarcere a românilor acasă pentru o parte din ei, iar pentru cei care doresc să mai rămână în străinătate am prevăzut alte programe: diplomaţia ONG-urilor, diplomaţia parlamentară, diplomaţia guvernamentală pe toate palierele. La apelul meu s-a înfiinţat şi acest minister al diasporei, care din păcate este destul de pasiv. Totuşi, Guvernul actual l-a încadrat într-o schiţă, nu pot să spun că i-a dat contur. Noi trebuie să acţionăm la toate nivelurile. Nu trebuie să meargă numai ministrul de Externe la ministrul francez de Externe. Preşedinţii de consilii judeţene, de exemplu, pot interveni. Din Neamţ aveţi o comunitate pe care o cunosc foarte bine de români care trăiesc în străinătate. Datoria preşedintelui CJ de aici, dar şi datoria primarilor este să meargă acolo unde au comunităţi mari de nemţeni – în Spania, în Italia sau altundeva – şi să discute la nivelul de regiuni, provincii, oraşe. Ei nu trebuie să meargă la Ministerul de Externe, ci la omologii lor din zona respectivă. Asta înseamnă consolidarea comunităţilor româneşti din străinătate.
Pentru cei care se întorc ce intenţionaţi să asiguraţi?
– Pe partea privind românii care vor să se întoarcă acasă, gândiţi-vă că sunt foarte mulţi plecaţi de foarte mulţi ani. Mulţi din aceşti foarte mulţi nu mai au niciun rost în ţara lor, acasă. Poate mai au nişte rude în vârstă, nişte bunici. Dar sunt şi familii întregi care au lăsat copiii acasă, pe care îi cresc rudele sau vecinii. Pentru aceştia avem un program care să nu afecteze prea mult Bugetul, dar am prevăzut TVA zero pentru banii trimişi acasă şi investiţi în România. Am calculat împreună cu staff-ul de campanie şi putem da acest mic ajutor astfel încât românii care se întorc în final acasă să simtă sprijinul statutului.
Este şi un avertisment pentru Mugur Isărescu, că n-a venit el cu o astfel de propunere?
– Nu este un avertisment.
Dar ani de zile i s-au închis raportările şi fluxurile valutare pe baza miliardelor de euro trimise în ţară de cei pe care-i numim căpşunari. Banii aceştia au scăzut de la an la an, Isărescu a spus că ei trăiesc prost afară, când de fapt se săturaseră de trimis banii în ţară şi investeau acolo.
– Aşa este, e foarte corectă observaţia. Eu am tras acest semnal de alarmă şi am explicat ceea ce dvs. aţi sesizat foarte bine. Investiţii din bani românilor se fac în Spania, în Italia etc., dar nu în România. Îşi cumpără apartament sau casă şi alte bunuri în ţara de adopţie. Acolo au început să dezvolte afaceri. De asta spun: daţi-le o mică facilitate să-i facem investitori în ţara lor. Gândiţi-vă numai câte facilităţi am creat pentru alţii! De ce să nu facem şi pentru ai noştri? Vă dau ca exemplu Fordul. Slavă Domnului, bine că a venit, bine că a creat locuri de muncă. Dar dacă tu creezi facilităţi marilor corporaţii, de ce nu vezi câte multe miliarde pot investi românii tăi? Oricum, la adunare iese mai mult decât investiţia unei mari corporaţii beneficiare de facilităţi. TVA zero pentru banii investiţi în România e o facilitate mică şi necostisitoare.
Şi dacă se dă drumul la curăţătoria, la spălătoria de bani?
– Bineînţeles, trebuie dovedit că banii au fost câştigaţi în mod cinstit, că au fost trimişi legal în ţară. Când îi pui în operă în România, ai TVA zero. Nu pierdem mult la buget în comparaţie cu beneficiile aduse de acest statut de mic investitor. Şi o să vedeţi ce creştere vor avea cifrele. De la 1,6 miliarde euro, la cât s-a ajuns acum, într-o scădere dramatică faţă de sumele din alţi ani, când s-a ajuns la 7 miliarde, garantat va fi un salt semnificativ.
Tiberiu COŞOVA
