Vorbiţi despre candidatura la preşedinţie ca un act de responsabilitate. Vă rog să traduceţi responsabilitatea în limba română, pentru alegători, în condiţiile în care aţi intrat în Parlament, prima oară, prin Partidul România Mare.
– Mă bucur că îmi studiaţi CV-ul, apreciez talentul creativ al d-lui. Corneliu Vadim Tudor, apreciez simţul umorului, dar ştiu ce am făcut în viaţă şi cum mă reprezint. În acelaşi CV cred că aţi văzut şi activitatea lui William Brînză care s-a dedicat în totalitate românilor din străinătate. Cred că aţi văzut că a ajutat peste 70-80 de şcoli cu materiale de limba română şi cu peste 100.000 de cărţi. Cred că aţi văzut că William Brînză, din bani personali şi cu eforturi personale, mergea în fiecare comunitate românească de afară, fie că era în sudul Spaniei, în Londra sau la Paris.
Înainte de Piatra Neamţ aţi fost la Botoşani. Aţi lăudat comunităţile de români plecaţi afară din Botoşani, Suceava, Bacău. Nimic despre Neamţ. Venit aici, aţi spus că Neamţul e fruntaş la reprezentare în comunităţile din diaspora.
– Eu m-am bazat pe moldovenii mei, pe românii mei. Românii din Moldova s-au evidenţiat prin dăruirea lor. Au fost alături de mine în toate proiectele duse la îndeplinire. Cred că sunt singurul candidat foarte transparent prin CV, prin studii. Nu am ce să îmi reproşez decât că am studiat prea mult, prin masteratul de la Paris, prin studiile de securitate făcute în SUA, la Harvard şi celelalte. Cred că alegătorii mei vor considera că William Brînză este un candidat tânăr, curajos şi care merită votul lor. Mă consider un om moral şi constituţional.
După asocierea cu PRM a venit o perioadă de independenţă, apoi aţi ajuns la PD, înainte de PDL şi ce a urmat. De la Vadim nu a rămas o linie de protecţie naţională, cu tot cu nuanţele naţionaliste?
– Şi în programul meu de acum componenta naţională este foarte bine conturată. Am spus foarte clar că eu şi Partidul Ecologist Român nu ne dorim Ţinutul Secuiesc. Mi se pare un foarte mare tupeu că UDMR vine în ziua de azi cu un proiect legislativ şi forţează să fie aprobat. Cei doi contracandidaţi maghiari ai mei – Kelemen Hunor şi Zsolt Szilagyi – tac în momentul de faţă, la fel ca Victor Ponta şi Klaus Iohannis. Eu mă întreb de ce. Pentru acele 3-4 procente pe care speră că le vor obţine formaţiunile maghiare împreună şi le vor da unuia sau altuia dintre candidaţii finalişti? Nu cred că este normal să aduci atât de multă nelinişte în ţară. În rândul cetăţenilor există o preocupare destul de mare. Suntem conştienţi de ce s-a întâmplat la vecinii noştri în Ucraina unde enclavizarea a început cu Crimeea şi s-a soldat cu războiul cunoscut la care, cred eu, trebuie să fim foarte atenţi. Din punctul acesta de vedere am spus ferm NU Ţinutului Secuiesc. În primul rând încalcă Constituţia. Văd nu o atitudine a unui partid extremist, văd atitudinea vicepremierului României, care eu cred că ştie Constituţia, că statul este indivizibil. Vicepremierul Kelemen Hunor vine şi spune că nu contează Constituţia şi trebuie să se aprobe acest ţinut. Dar eu vin foarte ferm şi spun: nu se poate aşa ceva! Componenta naţionalistă este o componentă în care cred şi mai cred că statul român trebuie să rămână un stat indivizibil.
N-a fost o surpriză că Hunor a citat şi invocat articolele din Constituţie despre integritatea României pentru a se acoperi?
– De citat, toţi le putem cita. De respectat este problema la vicepremierul UDMR.
Ştiţi că vă aflaţi într-un judeţ unicat în ceea ce priveşte relaţia cu un alt judeţ de referinţă prin pretenţiile separatiste? La Harghita mă refer.
– Din ce punct de vedere?
Avem o problemă de hotar.
– Nu, nu mi-a spus nimeni.
Vă spun eu că au mutat abuziv hotarul ca să preia ei integral zona Cheilor Bicazului. E o dispută veche.
– Repet, nu mi-a spus nimeni până acum.
Ca posibil preşedinte, trebuie să aveţi măcar o opinie, dacă nu o soluţie.
Autorităţile dvs., care reprezintă guvernarea, trebuie să facă demersuri oficiale.
Ce demersuri, când Harghita încalcă legea?
– În primul rând trebuie chemat preşedintele PSD la discuţii. Eu am solicitat în repetate rânduri ca domnul Ponta să aibă discuţii foarte ferme cu domnul Hunor. Este strigător la cer – înţeleg anumite atitudini ale unor lideri din anumite ţări europene, dar acei oameni propun încălcarea constituţiilor din ţările lor. Aici mă refer la cazul Catalunia din Spania. La noi, situaţia este cu totul şi cu totul aparte. Acel lider care doreşte dezbinarea României – pentru că acolo se va ajunge prin anumite convulsii – este vicelider în Guvern. Asta nu mai înţeleg. Ceilalţi lideri politici tac. Pe ce-mi spuneţi dvs., văd că şi liderii din judeţ tac.
Un preşedinte are CSAT la îndemână. Îi poate chema pe toţi să-i întrebe de ce nu vor să respecte Constituţia, legile, hotarele. Până la Ungaria, Ucraina sau Marea Neagră, întrebăm cum un judeţ şi-a mutat hotarul peste altul.
– Aici nu este loc de compromis. Nu este pe vreţi, este pe să respectaţi. CSAT nu discută Constituţia şi legile. Atât preşedintele, cât şi CSAT şi orice persoană avizată, prin funcţie şi putere, trebuie să confirme că nu negociem Constituţia şi legile. În cazul dvs., dacă e adevărat ce-mi spuneţi, nu e loc de negocieri şi discuţii – limita dintre Neamţ şi Harghita e unde scrie în acte. (continuarea în ediţia de marţi, 7 octombrie 2014)
Tiberiu COŞOVA
