INSCRIPŢII NEMŢENE / UN BENEDICTIN – CONSTANTIN MATASĂ

Opera teologului, istoricului şi prozatorului Constantin Matasă (1878-1971) este, astăzi, insuficientă cunoscută, chiar de specialişti, întrucât de aproape o jumătate de secol nu s-a restituit nici una dintre cărţile de proză sau vreuna dintre contribuţiile sale, fundamentale, de istorie antică şi medievală. Istoricul Constantin Matasă era un erudit, un pasionat cunoscător al istoriei, civilizaţiei şi culturii locale, cunoştea, în detaliu, fiecare eveniment mai însemnat, care s-a petrecut în acest spaţiu geografic, unde s-au conservat opere de artă unice atât în România, cât şi în alte părţi ale Europei. Cu tenacitate, cu multă ştiinţă de carte, cu intuiţii, greu de decriptat, şi, mai ales, cu o răbdare de benedictin, cărturarul şi savantul de la Piatra‑Neamţ a cercetat, a descoperit şi a emis judecăţi de valoare asupra unui segment esenţial din istoria noastră atât de puţin cunoscută şi atât de contestată.

Contribuţiile sale în domeniul istoriei vechi, „Cercetări din preistoria judeţului Neamţ”. Cu o prefaţă de prof. Radu Vulpe (1940), „Săpături de preistorie în judeţul Neamţ” (1940), „Deux stations à céramique peinte de Moldavie” (1941), „Câmpul lui Dragoş, Toponimie veche şi actuală din judeţul Neamţ” (1943) şi altele, sunt riguros elaborate, temeinic argumentate şi toate au primit girul unor autorităţi, precum Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Ion Andrieşescu, Radu Vulpe, Scarlat Lambrino şi Victor Dumitrescu. Epistola ce se publică, acum, este trimisă lui Nestor Camariano (1909-1982), consilier la Institutul de Istorie de pe lângă Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, şi conţine precizări ştiinţifice şi tehnice privitoare la monografia – „Frumuşica. Village préhistorique à céramique peinte dans la Moldavie du Nord Roumanie”. Bucureşti, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului. Imprimeria Naţională, 1946, 172 pagini + 68 planşe. (Nicolae SCURTU)

România / Ministerul Culturii Naţionale şi al Cultelor / Direcţia Artelor / Muzeul Regional de Arheologie Piatra-Neamţ / N[umă]r[ul] 44 / [Piatra-Neamţ], 6 august 1944

Mult stimate domnule Camariano, / Vineri, 28 iulie, am primit corecturile şi, după mari sforţări, măre, le-am isprăvit astăzi, când vi le trimit. Rog mult ca planşa II, planul săpăturilor, să se reproducă mai mare, măcar de două ori mai mare, spre a fi mai clară. Cap[itolul] II ar fi bine să înceapă din capul paginii, unde să se aşeze, deasupra vigneta cu n[umă]r[ul] 94. În Apendicele II (Tabloul) să se observe de meşterul zeţar, ca rândurile descrierii să fie exact pe aceeaşi linie cu numărul curent. Acest cusur se vede mai ales în primele pagini. Tot în acest Apendice, spaţiile între rânduri s-ar cuveni să fie ceva mai mărişoare spre a nu obosi ochiul.

Pentru corectura în pagini, rog să mi se trimită textul românesc, original, spre a putea să urmăresc mai bine anumite lucruri. Notele din subsolul lucrării le voi numerota la corectura în pagini. După ce voi face şi corectura în pagini, voi veni şi eu la Bucureşti. Planşele originale nu le-am trimis, pentru că cele tipărite sunt bune şi puse în cuvenita ordine, cu numărul respectiv din tablou, scris pe fiecare piesă. Fiţi bun, vă rog, şi transmiteţi d[omnu]lui profesor Giurescu¹, dorinţa mea ca lucrarea să se tragă în o mie de exemplare. Sper că şi planşele colorate pentru care am trimis materialul la Institutul de Istorie, încă de astă iarnă, se vor fi făcut.

Domnul Kirileanu a primit broşurile şi vă mulţumeşte. D[omnu]l profesor Russu² vă roagă mult să fiţi bun a-i comunica prin mine, în ce stadiu se găseşte tipărirea fascicolei a II-a din Revista Istorică Română. V-aş fi mult îndatorat dacă aţi putea să-mi comunicaţi adresa actuală a d[omnu]lui I. Nestor³, şef de lucrări la Muzeul N[aţional] de Antichităţi din Bucureşti. D[omnu]l profesor Giurescu l-a rugat, ca om de specialitate, să ajute ca lucrarea să iasă în cât mai bune condiţiuni, mai ales că eu sunt departe de Bucureşti. Cu d[omnu]l Nestor, de altfel, m-am sfătuit şi în ce priveşte distribuţia materiei pentru lucrare. Voiam să-l rog pe d[omnu]l Nestor, că întrucât eu n-am bibliotecă mai mare la Piatra, cu cărţi de specialitate, să-mi comunice d[omnia] sa câteva date bibliografice de care am nevoie pentru lucrare: pagina unui articol publicat de d[omnu]l profesor Radu Vulpe în publicaţia ESA, XI, din 1937; pagina unui articol publicat de F. Laslo în revista Dacia, de arheologie, vol[umul] I din 1924; anul şi locul unde s-a tipărit Antropogeografia d[omnu]lui Simion Mehedinţi, cum şi titlul unei comunicări făcute de d[omnu]l profesor Traian Săvulescu şi publicată în Analele Ac[ademiei] Rom[âne], 1941–1942.

N-aţi putea comunica omului care aduce această scrisoare, împreună cu corecturile, când ar putea veni să le ia de la d[omniile voa]stre şi corectura în pagini? Omul vine la Bucureşti cam la două săptămâni, odată. Cu cele mai distinse salutări şi mulţămiri, Pr. C. Matasă. / [P.S.] Mai rog, când mi se vor trimite corecturile în pagină, să se ataşeze şi prima corectură, în şpalt, cum şi textul francez original.

Note

* Originalul acestei epistole, necunoscute, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din Bucureşti.
1. Const. C. Giurescu (1901-1977), istoric, profesor universitar şi membru al Academiei Române. Directorul Revistei Istorice Române.
2. Ioan I. Russu (1911–1985), istoric, specialist în istorie antică şi medievală, profesor la Universitatea din Cluj.
3. Ion Nestor (1905–1974), istoric, specialist în arheologie, colaborator al istoricului Ion Andrieşescu, membru al Academiei Române.