pietricica turism

La Grinţieş, la hotarele vechii Moldove, în cea mai vestică comună a judeţului Neamţ, a fost mare sărbătoare a treia zi de Crăciun: Festivalul de datini şi tradiţii de iarnă „Cântec şi colindă pe plaiul haiducilor”, ajuns la cea de doua ediţie, care, în acest an a devenit internaţională prin prezenţa unor reprezentanţi ai unui alt stat, dar, totodată, mai mult decât naţională, căci aceşti „străini” au fost tot români de-ai noştri veniţi de lângă Chişinău, din Cimişlia. Festivalul a fost onorat de prezenţa a nu mai puţin de 16 formaţii folclorice din judeţele Neamţ şi Harghita şi, cum am mai amintit, din Republica Moldova, iar datinile şi tradiţiile au fost deosebite prin originalitate, diversitate, dar şi entuziasm şi chiar fervoare scenică.

grinties festival 02

Coruri de colindători au sosit din Corbu, judeţul Harghita, de la Grupul Şcolar din localitate, coordonaţi de prof. Alina Curcă, Mirela Laurenţiu, Mihaela Vatamanu, care au propus şi o inedită scenetă a „Naşterii lui Hristos”, dar şi piesa cu vechime pe aceste locuri – „Irozii”. Colindători au fost şi de la Şcoala Grinţieş, conduşi de prof. Loredana Zaharia, de la Parohia Grinţieşu-Mare, îndrumaţi de preot Dumitru Pintilie şi Cătălin Popovici, de la Parohia Poiana Grinţieşului, coordonaţi de protopopul Ionel Cuţuhan, iar din Dreptu au colindat un grup de tineri studenţi. Ansamblul „Plaiuri tulgheşene” din Tulgheş, judeţul Harghita, a venit la Grinţieş cu un alai bogat, cu capre, colinde, urături, sprijniţi de trei gospodari cu fluiere, spre încântarea celor prezenţi, conduşi de veşnic tânăra Lăcrămioara Pop, toboşar de serviciu pentru grupul format de reprezentanţi de toate vârstele, uniţi de dragostea pentru folclor şi plăcerea de-a urca pe scenă. „Jocul Ursului”, o datină veche pe aceste locuri, a fost prezentat de mai multe formaţii: clasa a IV-a de la Grinţieş a domnului învăţător Mihai Panţiru, prezentatorul îmbrăcat în costumul popular de mire al socrului său, liceenii de pe Grinţieşu-Mare şi, bineînţeles, de tăşcanii conduşi de Daniel Grasu. Ultimii amintiţi au sosit în sunet de bucium şi pe lângă cei trei urşi năstruşnici, au avut în alai şi capre şi urături adaptate vremurilor de astăzi. Teatrul folcloric s-a dovedit a fi o punte între generaţii: la început a urcat pe scenă „Banda lui Bujor” – Junior din Grinţieş, iniţiată de Daniel Dieaconu, cu elevi din clasele V-VIII, iar spre sfârşitul spectacolului au apărut gospodarii cu vârste de la 30 de ani şi până la peste 60, şeful formaţiei, „capul răutăţilor”, cum se autointitulează Costică Ceapă, având peste 63 de ani. Tot „bătrânel”, Dumitru Busuioc, interpretul rolului „Jidanul” nu s-a putut abţine să nu zică şi o scurtă urătură din care spicuim îndemnul pentru consătenii săi: „Lăsaţi toporul şi securea / Că aţi terminat pădurea…”. Îi dăm dreptate şolticului grinţieşean care încheia evidenţiind o altă problemă a comunităţii: ”Acu’ altu’ îi necazu / Că se ceartă cu islazu…” Bineînţeles că nu putea lipsi o tradiţie a Grinţieşului, „Cerbul”, prezentat şi el de două generaţii: una de şcolari, iar o alta de tineri ai satului Grinţieşul Mare. Tinerii cu cisme negre înalte, cu iţari, flanele de lână roşie, coifuri strălucitoare şi tobe mari din piele au impresionat. În ritmul îndrăcit al tobelor, „Cerbul” şi-a răsucit cu măiestrie coarnele şi i s-a cântat: „Foaie verde măcieş / Ăsta-i cerb din Grinţieş / Ăsta-i cerbul cerbilor / Fala grinţieşenilor…” Din comuna Ceahlău, primarul Dumitru Coroamă a venit cu un numeros ansamblu folcloric condus de Ciprian Boju, format din gospodari şi gospodine, care au urat, au colindat şi au dansat şi horă şi corăghiască de se părea că scena nu-i mai poate ţine. Din orăşelul Cimişlia de peste Prut au venit la Grinţieş în ospeţie un ansamblu folcloric de 40 de persoane, cu cobze, cu acordeoane, cu fluiere şi, cel mai important, cu entuziasm şi voie bună. Ansamblul „Stejăreii” au colindat, au făcut „Jocul caprei”, au urat, au sorcovit şi au dansat frumoase dansuri moldoveneşti în aplauzele spectatorilor aflaţi în număr mare şi la sfârşitul unui maraton artistic ce a durat mai mult de patru ore. Conducătorii grupului, Petru Păduraru şi Leonid Dinescu, şi-au exprimat bucuria venirii în mijlocul munţilor româneşti, unde au aflat, după spusele lor, „folclor şi artă românească adevărată”. Şi-au arătat disponibilitatea pentru orice festival românesc, activitatea lor în acest sens fiind una mai mult decât bogată. De altfel şi elevii grinţieşeni vor întoarce vizita în vara lui 2015 pentru o întâlnire între români de pe cele două maluri ale Prutului sub semnul marelui Ştefan.

grinties festival 01

Primăria, Consiliul Local şi Asociaţia „Pro Grinţieş”, care au făcut posibil acest festival, nu pot fi decât mulţumiţi de efortul lor. Este ceea ce remarca primarul Viorel Alexandroaia care crede că acest festival va deveni o tradiţie şi un reper important al folclorului sărbătorilor de iarnă. Organizatorii au considerat că versurile cântecului de sfârşit al „Bandei lui Bujor” sunt cele mai potrivite pentru încheiere: „Rămas bun de la noi / Şi vă lăsăm în pace / Pace, sănătate, dar vă şi rugăm / De v-am greşit ceva vă rog să ne iertaţi / Primiţi cu bucurie tot ce v-am cântat”. (N. SAVA)