Se ştie că Gheorghe Asachi a construit o fabrică de hârtie în satul Văleni, lângă Piatra-Neamţ, pe locul numit Cetăţuia. Cu ocazia săpăturilor pentru turnarea temeliei fabricii, care va intra în funcţiune în anul 1841, s-a descoperit o fosilă umană, numită Piatra Idolilor de la Petrodava, aşa cum rezultă dintr-o stampă inclusă în Calendarul Asachi pe 1847. Într-un articol publicat în foaia amintită, Asachi arăta că aceasta a ieşit la iveală prin dislocarea unei stânci, credea că este un unicat pe globul pământesc şi ar reprezenta o veche zeitate dacică. În continuarea articolului, autorul arată că Piatra Idolilor de la Petrodava s-a pierdut în apele Bistriţei în timp ce prinţul Victenştein, proprietarul moşiei Fântânele-Bacău, o transporta pe o plută la moşia sa.
Cu acest articol referitor la comoara de la Văleni, Asachi devine, spunem fără a greşi, primul arheolog al judeţului Neamţ. Această moştenire va fi continuată la sfârşitul veacului trecut prin studiile arheologice făcute de doctorul Ciohorms din Germania la Târgu-Neamţ (la cetatea Neamţ), în anul 1889. Începând cu primele decenii ale veacului al XX-lea, apare preocuparea unor inimoşi slujitori ai şcolii de pe aceste meleaguri de a strânge vestigiile trecutului în muzee şcolare.
Unul dintre celebrii directori ai Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, Mihail Stamatin înfiinţează un muzeu în localul liceului – în anul 1920 – sub denumirea de Muzeul Regional „Cozla”. Documentele de arhivă menţionează începuturile săpăturilor arheologice sistematice din anul 1930, la iniţiativa lui Constantin Matasă, care a întreprins cu „aprobarea Comisiunii Monumentelor Istorice şi a Direcţiunii Artelor din Ministerul Cultelor o serie de cercetări arheologice, privind chipul cum s-a scurs şi s-a dezvoltat viaţa străveche omenească pe aceste locuri”, aşa cum se consemna într-un document din 4 iulie 1930, aflat în păstrare la Arhivele Statului din Piatra-Neamţ. Aceste cercetări ajung în anul 1939 la un număr de 80 staţiuni arheologice. (Prof. Gh. RADU)
