Întâlnirea, de acum tradițională, a administrației publice locale din Roman cu membrii diasporei din zonă care vin în luna august în concediu acasă a avut loc, ca și în alte dăți, la invitația primarului Laurențiu Dan Leoreanu. Din partea administrației publice locale la întâlnirea din sala de consiliu au participat: primarul municipiului Roman, viceprimarul Lucian Micu, secretarul municipiului, Gheorghe Carnariu și câțiva directori de direcții din primărie. Ceva mai târziu li s-a alăturat și deputatul Mugur Cozmanciuc.
De partea cealaltă au fost trei familii (două cu câte un copil), un bărbat și 5 femei. Domnul primar a făcut o prezentare a realizărilor din anul care s-a scurs de la ultima întâlnire cu diaspora romașcană, adică a prezentat un raport de activitate mai succint. Le-a vorbit „oaspeților” despre reabilitarea Ocolitoarei de vest, de darea în folosință și de avantajele Ocolitoarei de est, de reabilitarea unor străzi, de construirea parcării etajate din Piață, despre lucrările la rețelele de apă și canalizare din Cartierul Nicolae Bălcescu, de modernizarea Cartierului Mihai Viteazul, de terminarea lucrărilor de restaurare a bibliotecii, despre amenajarea Complexului „Moldova”. Primarul Romanului a trecut în revistă și câteva perspective: finalizarea lucrărilor la stația de epurare a apelor uzate și deschiderea unor noi investiții (TRW, Oscar Downstream și Lidl) care vor crea câteva mii de locuri de muncă.
Domnul Leoreanu a explicat apoi modul de înscriere pentru votul prin corespondență și a reiterat invitația la manifestările dedicate romașcanilor din diaspora, „Zilele diasporei”, „Târgul de gustar” și Turneul de handbal „Trofeul Roman Mușat”.
A mai vorbit apoi și domnul deputat Cozmanciuc, care a îndemnat pe cei prezenți să voteze prin corespondență la alegerile din iarnă. Domnia sa a propus primarului Leoreanu să lucreze împreună la un proiect de lege care să ofere românilor ce lucrează în străinătate și vor să se întoarcă acasă recunoașterea pe care aceștia o merită.
„Sunt oameni care trimit peste un miliard de euro anual, care trebuie să genereze și la nivel individual o stare de prosperitate. Această propunere aş vrea să o avem ca formă de parteneriat la finalul acestei întâlniri pentru ca noi să le prezentăm soluții oamenilor. Adică să facem ceea ce este normal: să oferim un cadru legal în care statul să aibă un rol minimal”. Domnul deputat s-a referit și la viitoarea Autostradă a Unirii, care trebuie să lege Moldova de Ardeal.
Dintre stranieri familia Damaschin a fost prima care și-a exprimat dorința de a se întoarce acasă.
”Dorim să deschidem o activitate în oraș, ceva în domeniul confecțiilor metalice, fiindcă asta am lucrat acolo. Aș vrea să știu dacă putem fi sprijiniți în acest sens, dacă ne întoarcem acasă. Sper să reușim ceva. Suntem sătui de singurătate, suntem doar noi. Nu am vrea să ne întoarcem acolo. E tare greu printre străini”, au spus soții Damaschin.
Glanetaru Marian este electrician auto în Germania. „Lucrez de ani de zile în domeniul auto. Am lucrat 16 ani în Roman, apoi am plecat în Germania. Și acolo lucrez ca electromecanic auto. Mi-aș dori să mă întorc acasă, să îmi deschid o activitate în domeniu, fiindcă asta știu să fac”.
Irina Mihălcuț este o apariție inedită: „Am plecat din Roman în 2004, în urmă cu 12 ani. Am lucrat înCoreea de Sud, în Tanzania, am lucrat în mai multe țări, nu doar în zona europeană. Vreau să spun că e foarte interesant că ați făcut foarte multe schimbări la nivel de infrastructură, asta este foarte vizibil dar, din interacțiunea pe care am avut-o cu locuitorii de aici, mi se pare că nu se lucrează foarte mult la nivel de comunitate. Mi se pare că se dezvoltă foarte mult spiritul acesta de individualism în care fiecare vrea să-și facă o afacere, vrea să fie bine pentru el, pentru familia lui, dar la nivel de comunitate asta are un efect foarte nociv. Pentru că, spre exemplu, în cartierul în care am crescut, copiii nu se mai joacă pe afarăsau se joacă foarte puțin, terenurile de sport nu sunt folosite pentru că sunt închise sau nu sunt modernizate. Nu sunt zone în care să văd vecinii sau locuitorii într-un cartier să facă activități împreună. Da, există bătrâni care se aliază ca să se certe cu toată lumea sau să facă jalbe la Primărie – la asta se raliază foarte repede, dar nu se aliază să facă ceva împreună pentru comunitate. Toată lumea așteaptă ca cineva să vină să le facă și-apoi să vină ei și să critice”, a concluzionat Irina Mihălcuț.
Ioana Boariu este plecată de șase ani în Norvegia. Acolo și-a întâlnit soțul, iar acum opt luni li s-a născut primul copil, „șeful nostru”, cum spune Ioana cu umor. „În fiecare an, când ne întoarcem acasă,avem vise, dar deocamdată suntem la stadiul de vise. Mă simt inspirată să fiu aici, să mă întâlnesc cu oameni care sunt plecați din țară de mai mulți ani. Ne vom întoarce în țară cândva, dar acum promovăm cultura română și personalitățile romașcane. În decursul celor șase ani am adus peste 50 de norvegieni în orașul nostru. Toți sunt foarte impresionați de cultura romașcană și de împrejurimi, de agricultura noastră. Pentru că în Norvegia nu crește nimic. Au spus că ar lua pământul la ei acasă, dacă ar putea.”
Doamna Horodescu Matilda din Roma, s-a plâns că nu s-a putut odihni acasă la ea, pe strada Sucedava, din cauza vecinilor (de etnie rromă) și a rugat primarul să facă ceva…
S-a remarcat familia Robu, din Săbăoani, datorită faptului că Daniel Robu a reușit să se impună în Italia ca și croitor, reușind să aibă clienți bogați și celebri, dar și să fie primit în Academia de Croitorie din Italia.
Întâlnirea s-a încheiat cu prezentarea unui reportaj realizat de Antena 3 în Italia, la Sartoria Robu. (D. AILINCĂI; FOTO: Facebook Primăria Roman)
