Vineri, 17 februarie, la Colegiul Național „Roman Vodă” (CNRV) a avut loc manifestarea (devenită tradiție, în fiecare an în luna februarie) închinată comemorării profesorului Alexandru Cojocaru. De data aceasta manifestarea s-a dorit a fi una deosebită, întrucât în acest an se împlinesc 100 de ani de la nașterea dascălului, naștere care s-a petrecut în comuna Miroslovești, în apropiere de Roman.
„Alecu” (cum îi spuneau unii colegi, cei mai apropiați) Cojocaru a absolvit șef de promoție Liceul „Roman Vodă”, a urmat cursurile Facultății Tehnice – Secția matematică din Iași, unde i-a avut profesori – printre alții pe Grigore Moisil și Dimitrie Majeron, a luptat în cel de-al doilea război mondial pe frontul de vest (a fost rănit și apoi decorat), iar între anii 1947 și 1985 a fost profesor la „Roman Vodă”. A fost recompensat cu titlul de profesor emerit, cu Ordinul Muncii – clasa a III-a și titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Roman, a fost autor de manuale și i s-a propus, în mai multe rânduri, să devină profesor universitar. A refuzat, tot de atâtea ori, simțindu-se prea strâns legat de Liceul „Roman Vodă” și de elevii săi. Viața sa a fost închinată matematicii și atât; nu și-a întemeiat o familie, nu a avut pasiuni sau plăceri în afara matematicii.
Înainte de a muri și-a donat bbiblioteca, fotografiile, lucrările și corespondența liceului și în prezent toate acestea se găsesc în muzeul colegiului. O mică parte din cărți a fost donată de CNRV comunei natale a lui Alexandru Cojocaru, Miroslovești, reprezentată la manifestare de primarul ei, pentru a fi expuse în viitorul punct muzeal pe care primăria intenționează să-l amenajeze.
Celebru pentru rezultatele pe care le-a obţinut cu elevii săi, profesorul Alexandru Cojocaru a fost discipol al celebrului profesor Hollinger şi a avut, la rândul său, elevi celebri precum Vitalie Belousov, unul dintre cei mai mari inventatori ai României, Anca Poplicher, profesor universitar care predă matematica în 3 universităţi din SUA, profesoara Janeta Haret Stoican, ieşită la pensie tot de la CNRV, Şerban Ursu, fost ambasador al României la UNESCO sau profesorul Mihai Gavriluţ, actualul preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Matematice din România – Filiala Roman.
S-au întâlnit, pentru a-și aminti de profesorul Cojocaru, unii dintre foștii săi elevi: profesor doctor Daniel Condurache, prorector al Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, doctor inginer Dorel Bârsan, fost director al uzinei de țevi din Roman, profesor doctor Stoian, dar și mulți absolvenți ai Liceului „Roman Vodă”, medici, juriști, oameni de afaceri, cadre didactice. Au fost prezenți și au ținut alocuțiuni: profesorul Daniel Condurache, deputatul Laurențiu Leoreanu, primarul Lucian Micu, profesorul Viorel Stan, inspector general al învățământului nemțean, doctorița Georgeta Ursu, profesoara Mihaela Tanovici, directoarea CNRV, profesor doctor Mareș, decanul Facultății de Mecanică din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi și inginerul Constantin Cojocaru, primarul comunei Miroslovești.
Un cuvânt aparte a ținut domnul Gh. A.M. Ciobanu, mai mic doar cu câțiva ani decât „Alecu” Cojocaru, cu care a fost coleg de cancelarie și bun prieten. Domnul Ciobanu a relansat o metaforă mai veche a sa, cu care îl caracterizează pe Alexandru Cojocaru: „modest ca un punct, cinstit ca o linie dreaptă, prietenos ca un cerc, deschis ca un sistem de coordonate, idealist ca o asimptotă, înţelept ca o sferă, cu un destin ca o curbă a lui Gauss, proteguitor ca o piramidă şi trecător pe planetă ca o tangentă„…
S-a spus despre profesorul Alexandru Cojocaru că ar fi suferit de complexul singurătății, era un interiorizat, dar – fără doar și poate – a fost „cel mai iubit dintre matematicieni”. (D.A.)
