Jocul căiuţilor”  Mărgineni

Venind din vechime şi păstrat de generaţii întregi, care i-au conservat originalitatea până astăzi, jocul căiuţilor reprezintă cartea de vizită a obicieiurilor de  Anul Nou. Din suita de obiceiuri strămoşeşti, specifice răspântiei dintre ani, acesta se detaşează prin ţinută etnofolclorică şi originalitate. Formaţia de căiuţi are în componenţa tineri cu vârstă cuprinsă între 15 şi 20 ani. Cel mai adesea, jucătorii de căiuţi sunt echipaţi cu capete de cal lucrate din lemn şi îmbrăcate cu pânză roşie, la care sunt adăugate şi alte elemente ornamentale (oglinzi, peteală, canafi, panglici). Pentru a fi purtat în timpul jocului, capul de cal este fixat înt-un suport de lemn acoperit cu o fustă din material de lână (ţol de macat) şi îmbrăcat cu prosoape cusute de mână. Tinerii care joacă căiuţii se desfăşoară liniar, faţă în faţă, conduşi de un căpitan. Jocul căiuţilor din Mărgineni face parte din ansamblul folcloric “Muguraşii Mărginenilor”. În această formulă a participat zilele trecute la Festivalulde colinde de la Covasna, acolo unde a obţinut locul I. Remarcabile au fost şi prestaţiile din cadrul festivalurilor de colinde de la Tazlău(decembrie 2011), Roznov, Ceahlău (decembrie 2012).

 „Banda lui Bujor” Grinţieş

Grinţieş, comună aflată între munţi, de veacuri, a fost sălaş al haiducilor. Renumiţi sunt şi astăzi Vasile cel Mare, Ion Pietraru sau Ştefan Bujor, haiduci care şi-au aflat aici, lângă vechea graniţă a Moldovei, adăpost şi scăpare de potere. De la instructorul formaţiei, Daniel Dieaconu, am aflat amănunte interesante. „«Banda lui Bujor» este o tradiţie veche în această regiune. La Grinţieşs-a păstrat această piesă de teatru folcloric într-o formă originală, cu vechile cântece şi doine, având costumele specifice haiducilor de munte. Se mai păstrează fotografii cu această „bandă” încă din 1923. Formula actualului grup «Banda lui Bujor» a fost mereu întinerită. Cel mai în vârstă participant din echipa actuală, Constantin Ceapă, are şaizeci şi unu de ani şi ştie piesa de mic copil, aşa cum a învăţat-o de la tatăl său. Am avut în componenţă, în 2010, un bătrân de optzeci şi patru de ani, Vasile Asavei, cel care a fost în „Banda lui Bujor” timp de şaizeci şi opt de ani, interpretând personajul Jidanul. În prezent, rolurile sunt astfel distribuite: Constantin Ceapă (Codrean), Luţu Gabor (Bujor), Paul Diacu (Grec), Gelu Gherasim (Căpitan), Gavril Tanasă (Haiduc), Florin Secuiu (Haiduc), Andrei Chelaru (Vânător), Valentin Pralea (haiduc), Vasile Maftei (Roşior), Dumitru Busuioc (Jidan), Andrei Maftei (Rifca), Ion Rusu (Haiduc). Pe lângă formaţia de gospodari, în comună există şi o formaţie de elevi, participantă la festivalurile organizate de Centrul „Carmen Saeculare” încă din 2001, atunci când a primit premiul I la secţiunea Teatru Folcloric”.

 ,,Capra din Farcaşa”

De la coordonatorul activităţii formaţiei fărcăşene, Cristinel Gheorghiu, am aflat că sprijinul dat de autorităţi a fost esenţial: “Comuna Farcaşa a fost şi este renumită pentru frumoasele tradiţii şi obiceiuri din perioada sărbătorilor de iarnă: capra, bujorul, ursul. Dacă în urmă cu câţiva ani acestea păreau pierdute iremediabil, datorită câtorva fărcăşeni inimoşi şi a susţinerii autorităţilor locale, tradiţiile au renăscut mai abitir ca altădată. Dintre cei care au avut lăudabila iniţiativă şi s-au implicat în mobilizarea consătenilor, procurarea de măşti populare, tobe din piele, precum şi altor accesorii, amintim doar câţiva: Bezim Ionel, Ştefănescu Vasile, Gheorghiu Cristian, Lupu Ion. Formaţia de obiceiuri populare «Capra din Farcaşa» este alcătuită din peste şaizeci de membri şi a participat la festivaluri de datini şi obiceiuri organizate în judeţ.”