Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ organizează vineri, 20 decembrie 2013, cea de-a 45-a ediţie a Festivalului de Datini şi Obiceiuri „Steaua sus răsare”.
Formaţia „Izvoarele Borcutului”, comuna Borca, judeţul Neamţ
Jocul caprei şi mascaţii din Borca, obicei vechi de sute de ani, reprezintă un dans al binelui şi răului, al spiritului, totul îmbinându-se într-un cerc, din care răul încearcă să evadeze spre lumea exterioară. Personajele par a fi stranii, ciudate, coborâte dintr-o lume fantastică, ireală. Pe fondul sonor al zurgălăilor, buciumului, ţignalelor, tobelor, fluierelor, se strigă, se cântă, se râde, se plânge, interzicând, astfel, evadarea răului în lumea reală. Din formaţie fac parte personaje frumoase, hazlii, sau personaje zdrenţuroase, groteşti : Căpitanul, Turcul, Irodul, Caprele, Ţapii, Fluieraşul, Mareşalii sau Ţiganii, Măndiţele, Fanarioţii, Moşneagul, Baba, Dracul, Moartea. Formaţia coordonată de directorul Căminului Cultural din comună, Petrică Iliescu, numără în palmares participări importante la Festivalul Naţional al datinilor şi obiceiurilor de iarnă organizat de Complexul Naţional Muzeal „Astra” din Sibiu, la Festivalul interjudeţean de tradiţii şi obiceiuri ”Leru-i ler…” de la Braşov sau la Festivalul Naţional de tradiţii şi obiceiuri de iarnă ”Steaua Sus Răsare” de la Piatra Neamţ.
„Sumanarii” din Trifeşti, judeţul Neamţ
Formaţia ”Sumanarii” din Trifeşti s-a înfiinţat în 1971, atunci când, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre ale bătrânilor satului, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Festivalului de Datini şi Obiceiuri de la Piatra Neamţ. Autenticitatea şi frumuseţea costumelor din Trifeşti i-au impresionat pe cei de la Televiziunea Română, acolo unde „Sumanarii” au fost invitaţi în 1973. Au urmat participări la festivaluri de la Iaşi, Constanţa, Sf. Gheorghe, Alba Iulia, spectacole la „Muzeul Ţăranului” din Bucureşti sau în Republica Moldova. Grupul este format din douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Aceştia poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, confecţionate de meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său, ceea ce face cu atât mai preţioasă costumaţia urătorilor. Sumanele sunt ţesute din lână bătută şi sunt cusute manual cu şnur tot din lână. Din recuzita grupului coordonat de Elena Vasilica Casămândră nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare.
Alaiul de datini şi obiceiuri din Farcaşa, judeţul Neamţ
Comuna Farcaşa este renumită pentru bogatele tradiţii şi obiceiuri din perioada sărbătorilor de iarnă: capra, bujorul, ursul. Dacă în urmă cu câţiva ani acestea păreau pierdute iremediabil, datorită câtorva fărcăşeni inimoşi şi a susţinerii autorităţilor locale, tradiţiile au reînviat ca altădată. Dintre cei care au avut lăudabila iniţiativă şi s-au implicat în mobilizarea consătenilor, procurarea de măşti populare, tobe din piele, precum şi a altor accesorii, amintim doar câţiva: Ionel Bezim, Vasile Ştefănescu, Cristian Gheorghiu, Ion Lupu.
Formaţia de obiceiuri populare «Capra din Farcaşa», coordonată de Cristinel Gheorghiu, este alcătuită din peste şaizeci de membri şi a participat la festivaluri de datini şi obiceiuri organizate în judeţ.
Cerbul de la Heleşteni, judeţul Iaşi
Cerbul din comuna Heleşteni, judeţul Iaşi, reprezintă zona folclorică a Văii Siretului (subzona Paşcani -Târgu Frumos -Roman). Condusă de primarul comunei, Constantin Hîra, formaţia a participat la importante festivaluri de datini şi obicieuri din Moldova – Iaşi, Paşcani, Târgu Frumos sau Vatra Dornei. Repertoriul „Cerbului de la Heleşteni” include cele două momente importante: jocul cerbului şi descântecul acestuia.
Cerbul, în mitologia populară românească, este simbol al dreptăţii şi purităţii. Masca „Cerbului” de pe Valea Siretului este asemănătoare celei de capră. Capul este confecţionat din lemn, iar trupul este realizat dintr-un covor sau lăicer, ornat. Impresionează însă coarnele şi ornamentele acestora. Cerbul este înconjurat de „moşnegi şi babe”, de muzicanţi şi dansatori cu sau fără mască, îmbrăcaţi în costume viu colorate. În general, jocul cerbului se practică în ceată individuală, nefiind contaminat cu alte reprezentări zoomorfe.
Ansamblul folcloric „Botnenii” din Bardar, raionul Ialoveni, Republica Moldova
Ansamblul „Botnenii” din satul Bardar, raionul Ialoveni, Republica Moldova, s-a înfiinţat în anul 2007. Denumirea Ansamblului provine de la numele vechi al satului Bardar, Botneni, care este situat pe malul râului Botna. Conducătorul ansamblului, Tonu Vera, împreună cu 20 de participanţi activi, pasionaţi de folclor, timp de şapte ani, prin munca lor asiduă conservă, au valorificat şi promovat folclorul autentic de pe Valea Botnei. Repertoriul Ansamblului cuprinde tradiţii şi obiceiuri de iarnă (colinde, urături, jocuri zoomorfe), cântece populare care descriu viaţa localnicilor, obiceiuri şi datini populare, cântece patriotice, dansuri bătrîneşti. Pe parcursul activităţii sale, Ansamblul a participat la mai multe festivaluri zonale şi internaţionale de unde s-au întors cu premii şi trofee: „La poalele Ţiglei” – Văsieni, „Mândră floare de pe Botna” – Zâmbreni, „La vatra horelor” – Horăşti, Festivalul internaţional „Meşterul Manole” – Criuleni. Timp de şapte ani, a participat la Festivalul-concurs „V-am ura, v-am tot ura!” din Ialoveni de unde s-au întors numai cu premii: locul II, locul I şi Marele Premiu.
Ansamblul folcloric de obiceiuri ”Aşa-i datina la noi”, Timişeşti, Neamţ
Ansamblul „Aşa-i datina la noi” din Timişeşti, condus de cunoscutul meşter Ion Albu, a fost format în anul 1978, ”cu anumite schimbări după timp”, aşa cum declară însuşi artistul popular. Formaţia conţine peste 70 de membri, cu vârste cuprinse între 14 şi 65 de ani. Formaţia a participat la numeroase festivaluri din ţară şi din străinătate. Repertoriul Ansamblului este extrem de bogat şi cuprinde aproape toate jocurile specifice zonei Neamţ – jocul urşilor, al caprei, al cerbului – dar şi alai de urători şi masacaţi („moşnegi”).
Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ
Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte” s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De patru decenii, ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. În palmaresul Ansamblului se află distincţii obţinute la manifestări prestigioase din ţară şi din întreaga Europă: Festivalul Internaţional de Folclor de la Reims (Franţa), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet şi Lovec (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internaţional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internaţional „Olympus” (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).
Parte componentă a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, condus de managerul Carmen-Elena Nastasă, Ansamblul „Floricică de la munte” este cel care transpune în scenă folclorul coregrafic, muzical şi literar al zonei.
Pentru ediţia din acest an a Festivalului de Datini şi Obiceiuri „Steaua sus răsare”, Ansamblul a pregătit un bogat repertoriu de obiceiuri, în care se vor regăsi jocul caprei, al căiuţilor, mascaţi, dar şi tradiţionalele colinde, sorcova sau pluguşorul. Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” este coordonat de Dedilia Popovici, iar conducerea muzicală a tarafului tradiţional este asigurată de Ciprian Vasiliu.
