În Jurnalul Oficial al UE din 29 octombrie 2013 a fost publicată Decizia nr. 2013/531/UE din 22 octombrie 2013 a Consiliului UE prin care se acordă României asistență financiară preventivă pe termen mediu din partea Uniunii, în valoare de maximum 2.000 milioane euro, sub forma unui împrumut cu o scadență medie de maximum 8 ani.
Este de reținut faptul că UE, în baza Regulamentului (CE) nr. 332/2002, consideră că este oportun să se acorde României această asistență preventivă, deși România a încheiat recent (la 27 septembrie 2013) cu FMI un acord stand-by în valoare de 1.751,34 milioane DST (aproximativ 2.000 milioane euro, reprezentând 170% din cota de participare a României la FMI). Banca Mondială a pus la dispoziția României suma de 1.000 milioane euro în cadrul unui împrumut pentru politici de dezvoltare cu opțiune de amânare a tragerii valabil până în decembrie 2015. Suplimentar, Banca Mondială acordă în continuare asistența angajată anterior în valoare de 891 milioane euro, din care suma de 514 milioane euro nu a fost încă plătită.
Consiliul UE apreciază că asistența financiară preventivă pe termen mediu acordată României în cadrul mecanismului pentru balanța de plăți destinat statelor membre este adecvată în condițiile actuale, caracterizate de instabilitatea fluxurilor de capital care afectează în special piețele emergente, de riscuri care afectează scenariul macroeconomic și de vulnerabilități persistente în sectorul bancar.
În textul deciziei se precizează că deși România nu intenționează, în condițiile actuale de piață, să solicite plata vreunei tranșe, asistența preventivă ar trebui să contribuie la consolidarea stabilității macroeconomice, bugetare și financiare și, prin continuarea reformelor structurale, la sporirea potențialului de creștere al economiei românești.
De asemenea, Consiliul UE apreciază că, în cazul în care se materializează riscurile negative, este posibil ca România să nu fie în măsură să își acopere nevoile de finanțare externă din resursele de finanțare disponibile. Aceste riscuri sunt asociate, printre altele, refinanțărilor importante care afectează datoria externă și sectorul financiar, unei poziții investiționale nete cu un pronunțat caracter negativ și efectelor de contagiune ale evoluțiilor negative din zona euro. Conform unui astfel de scenariu negativ, este necesar ca nevoile reziduale de finanțare să fie acoperite prin activarea asistenței financiare preventive pe termen mediu.
Întrucât activarea acestei asistențe financiare și efectuarea plăților aferente pot fi solicitate până la 30 septembrie 2015, considerăm necesar ca Guvernul să informeze din timp Parlamentul României asupra măsurilor concrete de politică economică pe care le va lua în cel puțin următoarele domenii cuprinse atât în programul de convergență, cât și în programul național de reformă, menționate explicit și în conținutul deciziei Consiliului UE:
– adoptarea bugetelor și punerea în aplicare a politicilor compatibile cu traiectoria de consolidare bugetară pe care se angajează România în conformitate cu obligațiile asumate în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere;
– consolidarea cadrului de guvernanță bugetară, inclusiv prin punerea în aplicare a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța, astfel încât să se asigure că măsurile de consolidare bugetară sunt bine ancorate. Se acordă o atenție deosebită punerii în aplicare a unui sistem eficace de control al angajamentelor, îmbunătățirii colectării impozitelor, precum și îmbunătățirii procesului de stabilire a bugetului pentru investiții;
– lichidarea arieratelor și consolidarea mecanismelor de control bugetar în sectorul sănătății prin îmbunătățirea cadrelor de raportare și de monitorizare, precum și punerea în aplicare a planului de acțiune strategică în domeniul asistenței medicale, prin raționalizarea structurii spitalicești și extinderea sferei activităților de asistență medicală primară, cu scopul de a îmbunătăți rezultatele în domeniul sănătății;
– restructurarea întreprinderilor de stat, inclusiv prin vânzări de participații la capitalul acestora și consolidarea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat;
– punerea în aplicare a măsurilor de îmbunătățire a mediului de afaceri, inclusiv prin reducerea sarcinilor administrative pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), precum și prin măsuri de facilitare a accesului la finanțare pentru IMM-uri;
– punerea în aplicare, în timp util, a planurilor de acțiune adoptate ca răspuns la concluziile revizuirilor funcționale efectuate de Banca Mondială și înființarea unei unități centrale de urmărire a performanțelor pentru a îmbunătăți stabilirea priorităților politice la nivelul întregii administrații publice;
– îmbunătățirea gestionării datoriei publice pentru a reduce riscurile și a consolida și extinde curba randamentului pentru instrumentele de datorie suverană;
– consolidarea planificării pentru situații neprevăzute realizate de banca centrală a României și a guvernanței corporative a Fondului de garantare a depozitelor, precum și punerea în aplicare a măsurilor menite să accelereze procesul de curățare a bilanțului băncilor naționale și menținerea disciplinei în domeniul creditării în sectorul bancar;
– alinierea legislației privind Autoritatea de Supraveghere Financiară la bunele practici internaționale pentru a consolida supravegherea pieței financiare nebancare.
Marian ENACHE,
Deputat de Neamț
