Se vorbeşte atât de mult despre deficienţele şi lipsurile din agricultură, încât uităm să observăm lucrurile bune care se întâmplă în acest sector vital pentru orice naţiune. Am făcut mereu aprecieri despre curajul şi dârzenia producătorilor agricoli care se luptă cu forţele naturii, dar şi cu factorii politici pentru a-şi duce la îndeplinire planurile legate de exploatarea pământului. Nu este deloc uşor să faci producţii mari atunci când nu ai bani pentru că statul nu-ţi acordă sprijin suficient în preluarea şi valorificarea recoltelor. Ceea ce trebuie bine ştiut e faptul că agricultorul de astăzi nu mai poate obţine producţii mari şi sănătoase fără o pregătire profesională de înalt nivel. Acum se lucrează cu utilaje şi cu substanţe chimice care cer o cunoaştere precisă a funcţionării şi a utilizării lor, deci este exclusă agricultura “după ureche”, practicată vreme de sute de ani. Bordul unei combine sau al unui tractor este la fel de performant ca şi cel al unei maşini de curse, deci s-a cam terminat cu amatorismul. Iar costurile pe care le implică agricultura actuală sunt prea ridicate pentru a-ţi mai permite să lucrezi la întâmplare. De aceea, orice societate sau fermă agricolă are nevoie de specialişti care pot şi trebuie să facă performanţă, prezenţa lor fiind absolut necesară şi decisivă în producţie. E de la sine înţeles că noul sistem de lucru al pământului îi elimină încet, dar sigur pe cei care nu ţin pasul cu noutăţile din domeniu şi care nu fac cu pasiune această muncă istovitoare. Comunicarea cu pământul, cred eu, este superioară oricărui alt tip de comunicare, pentru că ea presupune un ataşament puternic şi necondiţionat. Toate elementele la care m-am referit au condus şi în România la impunerea unor ferme agricole şi societăţi comerciale în care producţia se situează la nivelul cercetării, adică la un nivel de maximă performanţă. Când vom avea astfel de producţii ridicate şi de foarte bună calitate, câmpuri şi animale frumoase la o scară cât mai largă, atunci oamenii vor trăi mai bine, vor mânca mai sănătos, cu preţuri de cost mai mici şi cu produse agroalimentare cât mai naturale, mai apropiate de ceea ce înseamnă hrană ecologică.
Deputat Ioan MUNTEANU
