Moldova nu mai figurează pe harta coridoarelor esenţiale de transport transeuropene. În cadrul reuniunii interministeriale “Zilele TEN-T” ce a avut loc la Talin – Estonia, în perioada 16-18 octombrie, Comisia Europeană a scos regiunea Moldovei de pe harta reţelei trans-europene de transport TEN-T care asigură coeziunea şi fluiditatea acestui sector la nivel european. În România nu mai putem discuta de coridoarele IV, VII şi IX! În România astăzi discutăm despre:
1. Proiectul prioritar 7 TEN-T, rutier, în locul fostului Coridor IV rutier, însemnând: Traseu principal: Nădlac – Lugoj – Drobeta Turnu-Severin – Calafat; Traseu secundar (ramura): Lugoj – Deva – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Port Constanţa;
2. Proiectul prioritar 22 TEN-T, feroviar, în locul fostului Coridor IV feroviar, însemnând: Traseu principal: Curtici – Arad – Lugoj – Drobeta-Turnu Severin – Craiova – Calafat; Traseu secundar (ramura): Arad – Deva- Sighişoara – Braşov – Bucureşti – Constanţa – Port Constanţa;
3. Strategia Dunării ca politică de finanţare înlocuieşte fostul Coridor VII.
4. Nimic însă nu înlocuieşte Coridorul IX. Acest coridor, atât de aşteptat de zona Moldovei, una dintre cele mai sărace zone ale Uniunii Europene, nu se mai face.
Deci regiunea Moldovei, asemenea altor zone ale României, rămâne pe reţeaua secundară, reţea prevăzută a se dezvolta până în anul 2050, adică de azi în peste 35 ani. Să dea Dumnezeu să ajungem până atunci! Uniunea Europeană finanţează exclusiv reţeaua TEN-T şi proiectele prioritare TEN-T. Domnule ministru Dan Şova, trebuie să avem grijă, Comisia Europeană finanţează doar aceste proiecte, descrise mai sus, orice modificare de traseu ne poate aduce în situaţia de a pierde finanţarea. În cazul României, finanţarea proiectelor prioritare TEN-T intră în politica de coeziune, în subdomeniul Programe Operaţionale Sectoriale, domeniul Transporturi. Politica de coeziune nu este una adresată explicit ţărilor din estul Europei, ci este o politică generală adresată tuturor ţărilor şi regiunilor din UE unde PIB-ul pe cap de locuitor este sub 90% din media Uniunii Europene. Prin politica de coeziune, proiectele prioritare ale reţelei TEN-T se finanţează nerambursabil cu până la 85%. Pentru România şi Bulgaria, din cauza absorbţiei deficitare, s-a introdus în 2012 o prevedere specială, care permite finanţarea chiar cu până la 95% în exerciţiul bugetar 2007 – 2013. Nu înseamnă că această prevedere se va prelungi şi în exerciţiul bugetar următor, 2014 -2020. Pe lângă Politica de coeziune, reţelele TEN-T beneficiază în ansamblul lor de un buget propriu, valabil pe întreaga Uniune, de aproximativ 26 miliarde euro. Din acest buget se poate finanţa cu până la 30% reţeaua TEN-T Core şi cu până la 15% restul reţelei TEN-T. Însă acest buget nu e unul generos raportat la totalul reţelelor TEN-T, aşa că este o competiţie acerbă pentru aceste fonduri, care sunt mai mult de încurajare a proiectelor. Cu alte cuvinte, faptul că segmente din Autostrada Moldovei sau din Autostrada Transilvania sunt parte din reţeaua TEN-T principală nu înseamnă că şi primesc finanţare de 30%, ci doar că pot încerca să primească nişte bani, oricum însă, nu peste anvelopa totală acordată României în exerciţiul bugetar respectiv. Nu există însă finanţare europeană pentru traseul fostului Coridor IX, coridor ce ar fi trebuit să lege Muntenia de Moldova şi, mai departe, de Republica Moldova. Ce ne facem aici, domnule ministru Şova? Nici autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni nu o aveţi în vedere. Proiectul de realizare a autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni este cuprins în Legea nr. 363/2006 privind aprobarea “Planului de Amenajare Teritorială Naţională”, secţiunea 1 – Reţele de Transport. În luna septembrie 2007 a fost semnat contractul de achiziţie a serviciilor de proiectare pentru elaborarea Studiului de prefezabilitate al autostrăzii, studiul fiind finalizat la începutul anului 2008. Conform Studiului de prefezabilitate, lungimea traseului proiectat este de 306,93 km. Autostrada trebuia să străbată judeţele Mureş, Harghita, Neamţ şi Iaşi şi a fost divizată în 3 tronsoane, astfel încât fiecare sector în parte să poată fi implementat independent: Târgu Mureş – Ditrău; Ditrău – Târgu Neamţ; Târgu Neamţ – Ungheni. Au fost atribuite şi contractele pentru elaborarea studiilor de fezabilitate şi listelor de cantităţi pentru cele 3 tronsoane ale autostrăzii. Termenul pentru finalizarea studiilor de fezabilitate şi listele de cantităţi a fost de un an de la data atribuirii contractelor. În ce stadiu sunt aceste contracte astăzi, domnule ministru Dan Şova? Putem spera ca, măcar printr-un parteneriat public-privat, să vedem această autostradă efectuată? În acest context, Moldova – privită numai ca un bazin electoral – pare a fi izolată şi amăgită doar cu promisiuni. O mare parte din judeţele Moldovei nu sunt suficient de dezvoltate economic, existând în continuare disparităţi accentuate cu restul regiunilor ţării. Modernizarea infrastructurii ar fi creat premisele atragerii unor investitori autohtoni şi străini prin facilitarea transportului de mărfuri şi persoane într-un timp mult mai redus. Acest demers ar fi condus, totodată, la crearea de noi locuri de muncă şi, implicit, la diminuarea ratei şomajului din această zonă.
Cătălin DRĂGUŞANU,
Deputat de Neamţ
