0:00

M-am întâlnit cu un amic :

–   Bună, domnu’, rar te mai vede omul de când eşti europarlamentar. Ţi-ai asigurat locul pentru încă un mandat? Ce-ţi pasă, bani buluc, iei, nu iei cuvântul, nu te întreabă nimeni!?  Ce-ţi mai trebuie?

–   Crezi că banii sunt totul? Nici poveste. Ba să-ţi spun drept, mi se face uneori silă, că mai toţi se uită la noi ca la nişte paiaţe şi din mămăligari sau ţigani nu ne mai scot. Mai pe faţă, mai cu aluzii învelite în vorbe civilizate. De spate… ce să mai vorbesc?! Cei mai aprigi şi mai scorţoşi sunt englezii, de parcă le-am fi furat Turnul Londrei.

–   Şi cum ripostezi?

–   Păi cum naiba, cu ce Dumnezeu  să-i agăţ? Evit şi eu contactul direct, că nu vreau să mă fac de râs.

–   Nici vorbă de aşa ceva, habar n-ai. N-ai stofă de europarlamentar. Dacă aş fi în locul tău şi un englezoi m-ar face mămăligar ori ţigan, n-aş sta prea mult pe gânduri, că tot grăieşti de vorbitul pe la spate, nu m-aş sfii şi i-aş spune-i pe direct: fasolar băşinos ! Să vezi cum ar rămâne, automat, cu botul pe labe.  

–   Păi de ce ?

–   Fiindcă nu-i de glumă. Stai să vezi, că nu vorbesc de-a surda. De curând, în Camera Lorzilor, care nu seamănă cu Parlamentul sau Senatul de la noi şi discută chestii serioase, nu doar cum să le fie aleşilor mai bine, a fost pusă pe tapet una din marile probleme ale omenirii: încălzirea globală.

–   Ei, ce naiba?, poveste veche.

–   Nu te pripi ca… fata la măritat ! Veche-veche, dar nu şi-a găsit explicaţia până acum. Fii atent la bombă: s-a stabilit, pe bune, că încălzirea globală este dată cantitatea uriaşă de vân­turi emise de englezi, de pe urma consumului de fasole.

–   Hai că glumeşti.

Nici poveste, habeo documenta! Uite relatarea proaspătă, sursa BBC: „În ziua de 10 aprilie, în vreme ce Doamna Ministru-adjunct al Schimbării Climatice, baroneasa Verma Sandip sus­ţinea un discurs referitor la pericolul încălzirii globale, a fost interpelată de parlamentarul Simon Viscount: „Aţi putea spune, doamnă ministru, dacă emisiile «par­fu­mate» cu hidrogen sulfurat rezultate în urma arderii fasolei afectează încălzirea globală?”. S-au tăvălit lorzii de râs, ceea ce nu le prea stă în fire. Biata baroneasă, obraz subţire, luată pe nepregătite, a roşit precum sfecla, dar obligată să răspundă, a glăsuit, cu morga britanică cunoscută: „Întrebarea nobilului lord este… foarte specială. Totuşi… ridică o problemă importantă. Chiar este nevoie… să fim mai ponderaţi în consumul de fasole”. Cum să nu te tăvăleşti de râs?

–   N-aş fi crezut…

–   Ba să crezi. După datele oficiale, Anglia este cea mai mare producătoare şi con­sumatoare de fasole. Insularii o îngurgitează zilnic, cu spor, la micul dejun, ca principal fel de mâncare, peste care mai adaugă şi altele. Fasolea lor este mai mică decât a noastră şi o consumă ca iahnie, dar departe de ce înseamnă la noi, o iahnie adevărată de să arunci cu căciula în câini. În 2012, englezii au consumat fasole în valoare de 411 milioane de euro. Să te cruceşti nu alta. Aşa că nu-i de mirare că ei contribuie, esenţial, la încălzirea globală. Pe bune, gazul metan produs prin flatulenţă are un efect de seră de 20 de ori mai mare decât dioxidul de carbon.

–   Hai că m-ai dat gata.

–   Ba te-am înarmat cu o petardă bună, dacă nu cu o bombă, să le mai tai nasul colegilor tăi europeni. Nu ezita să le-o torni, să-i vezi cum fac… „ciocu’ mic”.

Virgil RĂZEŞU

Articolul precedentSenator Liviu Bumbu: Potenţialul agricol nu e suficient pentru performanţă
Articolul următorDeputat Marian Enache: “Tinerii fermieri – coloana vertebrală a agriculturii româneşti”