0:00

Deputat Marian Enache: “Tinerii fermieri – coloana vertebrală a agriculturii româneşti”, ZCH NEWS - sursa ta de informații

Declaraţia politică se referă la situaţia tinerilor fermieri din România, la piedicile cu care se confruntă, măsurile ce sunt luate în prezent în vederea sprijinirii acestora, cât şi măsurile ce ar putea fi luate în viitor. România este o ţară care se bucură de un potenţial important de dezvoltare care, însă, nu este suficient valorificat. Cu o suprafaţă totală de 238 mii km2 şi o populaţie de 19,041 milioane de locuitori, România este, ca mărime, cel de-al doilea nou stat membru al UE după Polonia. Ea reprezintă 6% din suprafaţa totală a Uniunii Europene şi 4% din populaţia acesteia.

În ceea ce priveşte resursele de teren, resurse umane şi apă, România se află printre statele europene care se bucură de o bună înzestrare, având toate avantajele necesare unei dezvoltări semnificative în ceea ce priveşte agricultura. Zonele rurale dispun de un potenţial substanţial de creştere, acestea acoperind 87,1% din teritoriul ţării, cuprinzând 45,5% din populaţie. Restul populaţiei aparţine în procent de 43,9% regiunii intermediare şi 10,6% zonei urbane. Conform Studiului Comisiei Naţionale de Prognoză 2011, contribuţia agriculturii la PIB a fost întotdeauna ridicată, valoarea adăugată brută a agriculturii reprezentând 6,5% din totalul VAB. Însă, această valoare rămâne scăzută datorită resurselor neutilizate. Îmbătrânirea forţei de muncă active din agricultură este o problemă cu care se confruntă întreaga Uniune Europeană, România nefiind o excepţie.

Deputat Marian Enache: “Tinerii fermieri – coloana vertebrală a agriculturii româneşti”, ZCH NEWS - sursa ta de informații

Piedici

Tinerii fermieri necesită stimulare pentru a se instala în mediul rural şi pentru a porni o afacere în agricultură, însă în calea acestui lucru se află multe piedici:

* În primul rând, trebuie făcută o referire la sărăcia din zonele rurale. Aproximativ 70% din populaţia săracă a României trăieşte în aceste zone.

Suprafaţa agricolă neutilizată; aproximativ 953 mii ha în repaus şi 896 mii ha care nu au îndeplinit condiţiile de a putea fi considerate exploataţii agricole.

* Investitorii străini şi politicile de piaţă liberă impuse de către Uniunea Europeană şi de statul român (în ultimul deceniu, circa un milion de hectare de teren românesc au fost cumpărate de către companii străine).

* Lipsa pregătirii în domeniul agricol; doar 2,5% din fermieri (şefi de exploataţii) au o educaţie de bază sau completă în domeniul agricol, iar majoritatea deţine doar experienţă practică în acest domeniu.

* Dotarea tehnică; parcul de maşini agricole din România rămâne încă deficitar, lucru ce creează un decalaj destul de ridicat între aceasta şi alte state membre ale Uniunii Europene.

* Politica fiscală; un agricultor român datorează statului următoarele taxe: taxa pentru a-i fi atestată calitatea de producător, contribuţia pentru asigurări sociale, contribuţia de 5,5% pentru asigurări de sănătate şi impozitul din norma de venit de 16%.

* Lipsa dorinţei tinerilor de a avea acest stil de viaţă.

Fonduri europene de 8,15 miliarde de euro

Cu toate acestea, pentru perioada de programare 2014-2020, prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, România va avea la dispoziţie fonduri europene de 8,15 miliarde de euro. Acest program va fi structurat pe 12 măsuri, dintre care doar câteva vor avea alocări mai importante. Măsurile sunt: investiţii în active fizice pentru modernizarea fermelor, unităţilor de procesare şi a infrastructurii; dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor pentru instalarea tinerilor fermieri, start-up, microîntreprinderi şi întreprinderi mici nonagricole; servicii de bază şi reînnoirea satelor; transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare; împădurirea şi crearea de perdele forestiere; agromediu şi climă; agricultura ecologică; delimitarea zonelor confruntate cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice; cooperare; gestionarea riscurilor; LEADER – Mobilizarea comunităţilor locale în dezvoltare, asistenţă tehnică, inclusiv reţeaua de dezvoltare rurală. În cadrul Măsurii 2, şi anume dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor pentru instalarea tinerilor fermieri, start-up, microîntreprinderi şi întreprinderi mici nonagricole, a fost alocată o sumă de 1,032 miliarde de euro, iar înfiinţarea întreprinderilor pentru tinerii fermieri va primi un sprijin de 619 milioane de euro, comparativ cu perioada 2007-2013, pe parcursul căreia s-au alocat 320 de milioane de euro.

Tinerii vor beneficia de câte o sumă de 70.000 de euro, terenuri gratuite pentru a-şi construi case şi subvenţii cu 25% mai mari pe suprafaţă faţă de ceilalţi fermieri. Deşi paşii făcuţi pentru a veni în sprijinul tinerilor fermieri nu sunt de ignorat, o atenţie mai mare ar trebui acordată tinerilor fermieri. Pericolul iminent este că tinerii vor părăsi zonele rurale pentru a căuta o viaţă mai comodă. Obiectivul ar trebui să vizeze ponderea tinerilor capi de exploataţii agricole ce ar trebui să înregistreze creşteri în continuare, lucru ce va genera continuitatea acestui sector. Măsurile de stimulare a activităţii tinerilor fermieri trebuie să le asigure acestora posibilitatea de a oferi produse populaţiei în regim competitiv faţă de produsele importate.

Deputat Marian ENACHE

Notă: intertitlurile aparţin redacţiei

Articolul precedentDe sezon / FASOLEA … bat-o norocul!
Articolul următorPoliţia Neamţ a început înscrierile pentru şcolile MAI