Modificarea şi completarea Codului silvic în vigoare reprezintă o iniţiativă guvernamentală construită de Departamentul pentru ape, păduri şi piscicultură din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice. Structura nu e condusă de un simplu şef de departament, ci de un ministru delegat în persoana Luciei Varga, deputat PNL, printre altele fostă şefă a Gărzii de Mediu Bihor şi secretar de stat în Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. A participat marţi, la Durău, în calitate de invitat la lucrările Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaţilor, lucrări anunţate pentru perioada 27-30 ianuarie, dar care s-au încheiat în aceeaşi zi de 28 ianuarie.
Proiectul de lege susţinut a fost lansat în dezbatere publică din luna martie a anului trecut şi a trecut deja de votul Senatului, într-o formă apropiată de proiect, Camera Deputaţilor fiind cameră decizională. La Durău a fost prezentat un preraport asupra proiectului, acesta urmând să fie ajustat, înainte de votul final, cu cel al Comisiei juridice din Camera Deputaţilor.
Comisia pentru agricultură (în formulă scurtă) este preocupată de extinderea activităţii în teritoriu, astfel încât miercurea, cum a subliniat Nini Săpunaru (PNL), preşedintele comisiei, să ţină şedinţe în câte un judeţ al ţării în funcţie de agendă. A fost prezentată drept cea mai activă comisie din ultimul an de zile, bifând și deplasări la Botoșani, Tulcea sau Focșani. Motivaţia oficială a întâlnirii de la Neamţ ţine de valoarea fondului silvic din judeţ şi de tradiţionala influenţă a Direcţiei Silvice la nivel național. Neoficial, este meritul deputatului Liviu Harbuz (PSD, vicepreşedinte al comisiei), în tandem cu deputatul Ioan Munteanu (PSD, secretar al comisiei), care au avut garanţia unei bune gazde în persoana lui Culiţă Tărâţă (UNPR, preşedintele CJ Neamţ).
Printre invitaţi, pe lângă oficiali ai ministerului, s-au numărat reprezentanţi de la Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi Direcţia Silvică Neamţ, ONG-uri, asociaţii profesionale şi de proprietari de păduri, ai mediului universitar şi academic, oameni de afaceri de profil şi prefectul județului. Au fost prezenţi deputaţii nemţeni Dorinel Ursărescu (PNL) şi Vlad Marcoci (PSD), au lipsit – şi s-a comentat cu sensibilă reţinere acest aspect, pe fondul condiţiilor meteo – deputatul Marian Enache şi senatorul Liviu Bumbu de la UNPR, ambii apropiaţi ai preşedintelui Tărâţă şi titulari de colegii în zona montană. A impresionat venerabilul profesor de patrimoniu Radu Rey (născut la Vatra Dornei în 1940), a cărui viaţă este este legată de cauza muntelui.
Povara proprietății forestiere
Viitorul Cod silvic, o sumă de bune intenţii în acest moment, ar aduna deja majoritatea părţilor implicate, potrivit liniei comune susţinute de vorbitorii de la conferinţa de presă de marţi, care păreau a crede că mai aproape de opinia publică înseamnă mai bine. Impunerea de soluţii pentru problemele silviculturii va porni de la echilibru şi înţelegere între cei care exploatează păduri în regim de stat şi privat. Diminuarea tăierilor ilegale, folosirea resursei de lemn pentru dezvoltare economică, cu accent pe cea locală, plus crearea de locuri de muncă nu sunt însă teme noi.
Prin modificările propuse, a insistat Lucia Varga, se doreşte întărirea cadrului legislativ astfel încât cel care este părtaş cu hoţii să plece din sistemul de stat, visul său fiind o mult dorită şi neîmplinită curăţenie la Romsilva. În realitate, şi nu era nevoie de confirmare, tăieri ilegale sunt atât la Romsilva, cât şi pe proprietăţile private. Întărirea capacităţii de control, reorganizarea Inspectoratelor silvice au fost declarate drept mize fundamentale. Ca dorinţă s-a reţinut că viitorul regulament de vânzare a masei lemnoase şi alte principii asociate trebuie trecute direct în Codul silvic pentru a elimina interpretările. Descurajarea exportului de cherestea şi buşteni se subînţelege pentru viitor. Prin comparaţie cu anul 2002, a afirmat ministrul delegat, în ultimii ani s-a exportat de patru ori mai mult buştean, cherestea şi lemn de foc în detrimentul produselor finite. Nu au fost uitați nici proprietarii de păduri din zonele protecție, ei nemaiprimind compensații din anul 2008, agenții economici corecți și „sprijinirea proprietarilor de păduri pentru a intra în legalitate” în condițiile în care „proprietatea forestieră este o povară în loc să fie un beneficiu”.
Știrea și ordinea
Ministrul Varga a insistat pe încurajarea valorificării lemnului aproape de „locul de recoltare”, ca parte a generării de dezvoltare economică, prin comparaţie cu simpla exploatare şi valorificare a materiei prime. Dezvoltând subiectul, a spus: „Un prim pas ar însemna trecerea de la vânzarea lemnului estimat în pădure la vânzarea lemnului măsurat din rampe şi depozite. Odată introdus în rampe şi depozite, lemnul este fasonat, este sortat şi rămâne la latitudinea administratorului dacă-l pune pe piaţă valorificat primar, prelucrat superior sau dacă-l vinde sub formă de buştean”. La capătul acestei încurajări s-ar regăsi taxele şi impozitele rămase la nivel local şi beneficiile directe ale angajaţilor.
Ca exemplu de bune practici a fost evocată o situație din judeţul Bistriţa Năsăud, unde o primărie avea resursa de lemn şi a pus-o la bătaie în parteneriat cu un agent economic. Acesta prelucra lemnul şi achita primăriei contravaloarea. Valorifica apoi resturile din pădure şi prelucrare pe care, ca biomasă, le folosea la producerea de energie electrică şi agent termic. Le livra, cu compensaţiile de rigoare, aceleiaşi autorităţi locale, bucuroasă şi de 700 de locuri de muncă asigurate comunităţii.
Alte probleme de relevanţă naţională sau locală, dezvoltate de ministrul delegat Varga, fie că a fost vorba de păduri sau ape, au avut ca înfăşurătoare două priorităţi ca două angajamente: nu se intră în pădure fără ştirea pădurarului şi ordinea în sistem.
Viorel COSMA
