0:00

Cele mai frumoase poezii româneşti, ZCH NEWS - sursa ta de informații

Amintirea Paradisului

Când eram mai tânăr
şi la trup curat,
Într-o noapte, floarea mea,
eu te-am visat.
Înfloreai fără păcat,
într-un pom adevărat
Când eram mai tânar
şi la trup curat.

Nu ştiam că eşti femeie, eu bărbat
Lânga tine cu sfială m-am culcat
Şi dormind eu am visat; tu, visând,
ai lăcrimat.
Când eram mai tânăr
şi la trup curat.

E pierdută noaptea aceea
de acum!
Carnea noastră, de-i mai ştii
al ei parfum.
Poamele ce-n poame stau,
gustul cărnii tale-l au
Şi cad mâine toate, putrede,
pe drum.

Fă-l să fie, Doamne Sfinte,
numai om
Pe acel care ne-a ispitit sub pom.
Şi când pomul flori va da,
fă să-i cadă carnea grea,
Cum cădea-va, după cântec,
mâna mea…

Cezar IVĂNESCU

Articolul precedentCărţi în pregătire: Constantin Ardeleanu / „Obliteraţii” (XVII)
Articolul următorÎnchisori şi locuri de prigoană Jilava – Pântecele chitului (VII)