Ieri am făcut ședință cu toți trei și un pet de rachiu de smochini păroase, petul evident de dud sârbesc, că au fost mule evenimente și nu știam de care să ne crucim mai mult. Cetirăm că doamna Nuți o zis pa la pedeleu și ăsta den mijloc mai-mai să înghită petu. Faza e că plecarea asta ambuscată a doamnei lasă loc la multe întrebări, că noi știm o seamă dă oameni grei care o pus umăru din gros la aburcarea doamnei în Parlament. Așadar ce face conu Leo, că el e parteneru de echipă care era vorba să facă din Roman un fel de București? Se apucă de mișcare ori stinge lumina la pedeleu? Și mai este dom premare Gigi, care și el o contribuit la afirmarea lu doamna Nuți, și care o zis că el nu pleacă den pedeleu. Acuma, dacă e să judecăm drept și să stăm strâmb ori invers, cheia și lăcatata la mișcările din pedeleu se joacă la alt nivel, că alegerile o arătat că pedeleul n-o putut scăpa de eticheta de dușman al poporului, iar cei care o gândit strategic că nu au nici o șansă, o părăsit corbia portocalie inclusiv comandantul, care trebuia să plece ultimu, că așa zice codu marinerilor. Evident la nimeni care o fost în pedeleu nu se simte iz de usturoi, pentru că acuma sunt rași, tunși, frezați sau coafați.
Merge o vorbă pren urbe că un domn deputat își aduce aminte de ziua în care s-o născut și pune de câte o agapă de partid, care anu ăsta s-o planificat în zi de lucru. Evident, bunătățuri, licori alese, lume subțire dă partid și tot tacâmul. Un șpionete palmat sub o față de masă ne-o zis că o seamă de aspiranți dă politică lo întrebat pe aniversat, care-i șpilu să fi deputat. Și onorabilul le-o zis simplu … cel mai bine e să taci la cameră și să acționezi în teritoriu. Că tăcerea e de aur, bașca că dacă taci te ia lumea și de filosof. Acuma, fie vorba între noi, sunt două feluri de tăceri, una a celui ce știe și e al dracu de rară, și a doua e tăcerea celorlanți care-s cu duiumul. Așadar îi urăm lui domnu deputat mulți ani și sănătăți buluc, cât despre deputăție,… nu vrem să-i stricăm ziua.
Și dacă tot am început a vorbi de pedeleu, ne gândim la sireacul membru dă partid dă pedeleu, care o votat cu manualul de utilizare sub braț, că nu-i de colea să votezi la locale una și la parlamentare alta, adică aceasși Mărie dar cu alte dedesupturi. Bașca că nu demult s-o lansat o mișcare, care zicea lumea că e de glezne, dar uite că s-o făcut partid și are și șăfi cu ștaif, și sedii, și membri buluc, că strigă de pe acuma că ei bate useleul și la table. Acuma, oamenii se uită la șăfi să le zice ce să face, dar șăfii tac că nu știu care-s apele, așa că le zicem noi că îndată or să trebuiască să voteze la europarlamentoase două Elene. Nu contează sigla ori ce scrie sub nume, unde văd scris Elena, pac ștampila. Bistoș?
