Un pietrean, V. A. Urechia, a contribuit, de la Paris, la mica Unire
V. A. Urechia (1834-1901), un tânăr pietrean care învăţa în capitala Franţei a contribuit, printre mulţi alţi contemporani de-ai săi, la realizarea Unirii de la 24 ianuarie 1859. Fiind student la Paris, în vremea desfăşurării lucrărilor Congresului celor şapte puteri europene pentru încheierea păcii de după Războiul Crimeii (1856), congres care a luat în dezbatere şi problema Unirii Principatelor Române, a editat un ziar în limba franceză (ce dezbătea această problemă) şi a vizitat pe toţi delegaţii la congres, expunând dreptul românilor de a se uni şi importanţa evenimentului pentru Europa. În 1856, ca bursier, s-a remarcat printr-o febrilă implicare unionistă; scoate ziarul „Opiniunea”, publică numeroase articole şi îi vizitează insistent pe membrii Congresului de pace, solicitându-le să aibă o atitudine net favorabilă Unirii Principatelor. În acelaşi scop redactează, după revenirea sa în ţară, după un an (timp în care îşi dă şi licenţa) publicaţia periodică „Zimbrul şi Vulturul”, militând pentru dubla alegere a lui A. I. Cuza. V. A. Urechia a studiat la Paris Facultatea de litere şi, în paralel, audient al cursurilor de filosofie şi literatură de la Sorbona, dar şi multe călătorii de studii în Italia, Franţa şi Spania. Spre bucuria tuturor românilor, acţiunile lui au avut o remarcabilă eficienţă. După terminarea studiilor, Vasile Alexandrescu-Urechia devine profesor de literatură română, latină şi de istorie universală la Universitatea din Iaşi şi asesor la Tribunalul din Iaşi în acelaşi an. Apreciat ca o personalitate culturală excepţională, Urechia este numit de domnitorul Cuza director în cadrul Departamentului Cultelor şi Instrucţiunii Publice din Moldova, apoi preşedinte al Comitetului de Inspecţiune a Şcoalelor din Iaşi. Începând cu1864, Alexandrescu-Urechia se mută la Bucureşti şi este numit director general al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, iar până la sfârşitul vieţii va fi profesor universitar de istorie şi de literatură română la Universitatea din Bucureşti. Din 1866 îmbrăţişează cariera politică, fiind ales deputat de Tutova, Ismail, Galaţi, iar spre finalul carierei trece senator de Covurlui. În perioada guvernului Ion C. Brătianu a îndeplinit pentru doar un an funcţia de ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice. Înainte de decesul său, Urechia va fi ales şi vicepreşedinte al Senatului.
Simpozion la Muzeul de istorie Piatra Neamţ
“Unirea naţiunea a făcut-o”
Astăzi, între orele 12,30 – 14,30, la Muzeul de istorie Piatra Neamţ va avea loc simpozionul “Unirea naţiunea a făcut-o!” şi vernisajul expoziţiei temporare “Fotografii şi documente inedite din colecţiile Muzeului de Istorie şi Arheologie Piatra Neamţ”. Vor prezenta comunicări: dr. Mihaela Cristina Verzea, Muzeul de istorie (De la Tudor Vladimirescu la Cuza Vodă), prof. dr. Mihai Lostun, Colegiul de informatică (Unirea Principatelor Române în context european), dr. Daniel Pavăl, Arhivele Statului Piatra Neamţ (Mişcarea antiunionistă în Moldova), Cristina Catană, Biblioteca judeţeană (Mediul cultural şi sfera politică – culori tari în fresca Unirii), prof. Dan Mihăilescu, Muzeul de istorie (Hora Unirii la Piatra Neamţ), prof. Gheorghe Radu, Muzeul de istorie (Unirea din 1859 în presa vremii). Ansamblul „Floricică de la munte” va oferi celor prezenţi un spectacol spectacol folcloric.
Bucuria Unirii a aprins o casă de pe Valea Viei
La aflarea veştii că şi la Bucureşti a fost ales ca domn Alexandru Ioan Cuza – fusese ales la Iaşi la 5 ianuarie 1859 -, în seara zilei de 24 ianuarie 1859, un pietrean cuprins de mare entuziasm, ilustrul institutor Manoil Halunga din cartierul Valea Viei, şi-a dat foc vechii sale case. La Piatra Neamţ, toată noaptea de 24 ianuarie lumea a stat în stradă manifestând zgomotos şi jucînd Hora Unirii. Gestul lui Halunga a venit dintr-un entuziasm de moment, dar poate fi interpretat şi ca fiind o reluare a unui ritual la români care trebuia să pecetluiască un asemenea eveniment măreţ.
Programul TT pentru weekend
* Vineri, 24 ianuarie, ora 19.00, Sala Studio – Ai grijă ce-ți dorești!, un spectacol de Tudor Tăbăcaru. În distribuţie: Rareș Pîrlog și Tudor Tăbăcaru. * Sâmbătă, 25 ianuarie, ora 19.00, Sala Mare – O … ladă, creaţie colectivă după Ion Creangă, regia Alexandru Dabija. În distribuție: Nora Covali, Corina Grigoraș, Ecaterina Hâțu, Cătălina Ieșanu, Ingrid Robu, Adina Suciu, Alexandra Suciu, Cezar Antal, Răzvan Bănuț, Dan Covrig, Victor Giurescu, Dragoș Ionescu, Costel Manole, Rareș Pîrlog. * Duminică, 26 ianuarie, ora 19.00, Sala Mare – O … ladă, creaţie colectivă după Ion Creangă, regia Alexandru Dabija. Programul Agenției Teatralei este următorul: marți-vineri: 11-12 și 16-19; sâmbătă- duminică: 16-19. Telefon: 0233 211.036, 0752149735. Pentru rezervări, scrieţi la adresa de e-mail [email protected] (de luni până vineri) sau telefonaţi la numerele mai sus menționate. Pentru a fi valabile, biletele aferente rezervărilor trebuie achitate cu două zile înaintea spectacolului.
Filmele de weekend
În acest weekend, la cinema “Dacia” Panoramic vor rula următoarele filme: * De la orele 14,00 şi 16,00 – Nymphomaniac (dramă), în regia lui Lars von Trier, cu Stellan Sjarsgard, Stacz Martin, Charlotte Gainsbourg, Shia LaBeouf. Un jurnal erotic al unei femei (interpretată de Charlotte Gainsbourg) din perioada adolescenţei, până la vârsta de 50 de ani. Mai precis, până în momentul în care este găsită leşinată, în pădure, de către un bărbat (Stellan Skarsgard), cel căruia i se şi confesează ulterior. * De la ora 18,00 – Concertul (comedie, dramă, premieră în România), în regia lui Radu Mihăileanu, cu Alexey Guskov şi Melanie Laurent. Andrei Filipov, dirijorul de prestigiu al celei mai mari orchestre din Rusia, Orchestra Bolşoi, considerat un geniu în Occident, este concediat în timpul erei comuniste, în plină glorie: refuzase să renunţe la toţi interpreţii săi din orchestră care erau evrei, “jidani şi duşmani ai oamenilor”, inclusiv la cel mai bun prieten al său, Sacha Grossman. Andrei s-a afundat în băutură şi depresie. Acum are 50 de ani şi încă lucrează la Bolşoi. Ca om de serviciu…
