carte gh ifrim

Carte

Gheorghe Ifrim: „Buburuza”

La Editura „Cetatea Doamnei” din Piatra Neamţ a apărut recent cea de-a treia carte a octogenarului Gheorghe Ifrim, un volum de versuri dedicat celor mici, „Buburuza”. Din subtitlu aflăm că sub cele două coperţi s-ar afla „poezii pentru copii şi nu numai…”, capitolele care se încadrează la „şi nu numai” fiind cele cu poezii despre natură şi despre patrie. Fericit era dacă autorul ar fi lăsat doar cele vreo 90 de pagini ale cărţii, primul capitol, care justifică titlul cărţii. Dar acestea sunt amănunte care nu fac parte din recenzia noastră, structura cărţii fiind făcută, probabil, pe criterii economice… Deşi, în multe cazuri, drumul de la intuiţie la actul poetic propriu-zis este foarte lung, autorul „Buburuzei” poate face fericiţi pe eventualii lui cititori, nepoţii, cu multe texte rotunde, uşor de memorat: „Priviţi-l ce mândru este/ Şi fudul, o, ce minune!/ Ca şi omul din poveste/ Făt frumos fără de nume” (Omul de zăpadă) sau cel intitulat „Ghiocelul”, din care cităm doar începutul: „Raze aurii de soare/ Încălzesc pământul rece,/ Un ghiocel frumos răsare,/ Cu privirea mă petrece./ Primul, el vesteşte nouă/ Că soseşte primăvara/ Şi îmbracă haină nouă/ Peste tot şi-n toată ţara”… Evident, abundenţa de fluturi, flori, făpturi angelice, excesul decorativist la care recurge autorul pentru a crea atmosfera poeziilor sale, e uşor naiv şi narcisist, faptul fiind însĂ explicabil pentru cel care scrie cu gândul la nepoţii din preajmă. De altfel, o viziune exactă a volumului de faţă o are chiar semnatarul prefeţei, profesorul şi etnologul George Brăescu: „Scrise în general în versuri cu formă fixă, poemele sale, fie ele de dragoste, patriotice sau închinate naturii, cosmosului şi copilăriei, au pregnanţă, încearcă să contureze un stil propriu, dar fără a reuşi să se dabaraseze de nici unul din modelele şi curentele literare clasice, tradiţionale, deja consacrate. Fără a evita, dacă privim totalitatea creaţiei sale, derapaje de natură tautologică, precarităţi stilistice, truisme şi truculenţe exprimative”. Ultimele două capitole ale cărţii cuprind mici elegii senine despre patrie şi natura înconjurătoare sau cântece naive despre bravii ostaşi români prezenţi la datorie. Volumul lui Gheorghe Ifrim ne convinge că avem de a face cu un versificator corect, a cărui scriitură, frumoasă uneori până la calofilie, dar insuficient particularizată şi cu o abundenţă de locuri comune, care dă o pată de culoare poeziei nemţene de la nivel de cenaclu. Gheorghe Ifrim rămâne un rapsod delicat la frumuseţea din jurul său, un bard care exaltă pe tonul cântecului ce-l transmite unei lumi plină de efemerităţi, săracă în sentimente, fragilitatea sentimentului său vrând să o facă mai bună, mai accesibilă celor sensibili. Nicolae SAVA

Concursul de debut în poezie Max Blecher

Manuscrisele se trimit până la 1 octombrie 2014

Casa de Editură Max Blecher organizează a IV-a ediţie a concursului anual de debut, continuând iniţiativa pornită în 2011, al cărei scop este descoperirea şi publicarea unor autori valoroşi nedebutaţi în volum. Un concurs deschis poeţilor care nu au publicat editorial, câștigătorul fiind ales de către cei trei membri ai juriului. La fel ca în anii trecuţi, condiţia principală este ca autorul care participă să nu fi debutat în volum. Nu există limită de vârstă pentru înscriere. Premiul constă în publicarea manuscrisului câștigător și lansarea cărții la târgul Gaudeamus (noiembrie 2014).

Adresa de e-mail la care manuscrisele vor fi înscrise este [email protected]. Data limită de trimitere este 1 octombrie 2014. Nu există condiţii în ce priveşte numărul de pagini, fontul ales pentru paginare, formatul în care va fi trimis manuscrisul.

Juriul concursului de debut Max Blecher este alcătuit din: O. Nimigean (poet, prozator, publicist), Marius Conkan (poet, critic literar) și Claudiu Komartin (editor).

FILM 1

Film

Bucătăreasa preşedintelui

În perioada 8-13 august 2014, la cinematograful ”Dacia” Panoramic din Piatra Neamţ” va rula, de la orele 14 și 16, filmul ”Panică în oraş”. Cowboy-ul şi Indianul sunt maeştrii într-ale catastrofelor. De îndată ce au un proiect în plan, haosul se dezlănţuie. De această dată ei vor să-i facă o aniversare pe cinste prietenului lor, Cheval (Calul). Dar oare ce cadou? Un barbeque gătit chiar de el.

În aceeaşi perioadă, de la ora 16 şi de la 18, rulează filmul ”Bucătăreasa preşedintelui”. Hortense Laborie (interpretată de Catherine Frot), un renumit chef bucătar din regiunea Périgord, este chemată de urgenţă la Paris, pentru a-şi pune serviciile în slujba unui ”important demnitar”. Ajunsă în capitala Franţei, Hortense află abia în maşină că drumul lor duce la Palatul Élysée, acolo unde ea urmează să fie şeful bucătăriei private a preşedintelui Franţei însuşi (jucat de scriitorul Jean d’Ormesson). Hortense reuşeşte să câştige admiraţia preşedintelui încă din prima zi de lucru, însă intrigile de palat şi mai ales restul personalului din bucătăria oficială îi fac viaţa amară.

Articolul precedentIosif Haidu sau despre demnitatea graficii
Articolul următorIn memoriam Lucian Corneanu