0:00

Calendar (5 – 11 septembrie 2014), ZCH NEWS - sursa ta de informații

* 5 septembrie 2013 – A murit, la Piatra Neamţ, în urma unui tragic eveniment, actorul Constantin Ghenescu. Născut pe 14 februarie 1944, la Alba Iulia, după absolvirea Liceului “Horia Cloşca şi Crişan” din oraşul natal, urmează cursurile  Şcolii Tehnice Sanitare din Bucureşti. Părinţii lui (Ioan şi Ana) ar fi dorit ca el să urmeze medicina militară, dar este găsit la examen cu deficienţe de auz la urechea dreaptă şi, după terminarea şcolii (primul, cu media 9.44), lucrează la Spitalul Fundeni. În 1965 dă examen la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Ion Luca Caragiale din Bucureşti, pe care îl absolvă în 1969, ca şef de promoţie, cu nota 10, la clasa Mony Ghelerter – Zoe Anghel Stanca. A jucat pe scena Teatrului Tineretului din Piatra-Neamţ, timp de 25 de ani, comedie, dramă, tragedie, obţinând câteva premii de interpretare, unul chiar în afară de concurs, la Festivalul de la Costineşti (cu piesa “Jucăria de vorbe”, în regia lui Alexandru Dabija). Obţine Premiul naţional pentru recitalul propriu “Lucian Blaga şi folclorul transilvănean”. Ultimul rol pe care l-a interpretat pe scena Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ a fost Cetăţeanul K din piesa “Procesul”, după romanul omonim al lui Kafka.

* 6 septembrie 1861 – S-a născut la Rediu, Neamţ,  Teodor Crivăţ (d. 1948, Piatra-Neamţ), fost parlamentar. După clasele primare în satul natal, urmează cursurile Gimnaziului Clasic din Piatra-Neamţ, apoi Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti (matematica). Cadru didactic la: Buzău (Gimnaziul), Galaţi (Seminarul Teologic), Iaşi (Şcoala Normală Vasile Lupu), Bucureşti ( Liceul Sfântul Sava şi Gimnaziul Dimitrie Cantemir).  A fost deputat, senator. A scris cărţile: „Bătălia de la Racova din Ianuar 1475” (1912); „O crimă. Studiu istoric” (1917); „Demonstraţia postulatului lui Euclid” (1918).

Calendar (5 – 11 septembrie 2014), ZCH NEWS - sursa ta de informații

* 7 septembrie 1919 – Se naşte, la Piatra Neamţ, artistul plastic Tereza Gogu-Ungureanu (d. 2008, Piatra-Neamţ). A absolvit Academia de Arte Frumoase, Iaşi (1940 – 1944). Debut la „Saloanele Moldovei” din Iaşi (1941), unde obţine  Premiul pentru acuarelă pentru Victorie şi portretul Moşul. A expus, în acelaşi cadru, până în 1943. Prima expoziţie personală, la Piatra-Neamţ (1950), urmată de aproximativ alte 30. A lucrat în învăţământ, la Roznov, apoi la Casa Pionierilor din Piatra-Neamţ. A realizat lucrarea religioasă „Schimbarea la Faţă”, (Catedrala Domnească din Piatra-Neamţ), reluată pentru Palatul Culturii Feroviarilor din Chişinău. După 1990, este adusă în atenţia publicului şi criticii de artă de scriitorul Adrian Alui Gheorghe şi prezentă la expoziţiile Filialei UAPR Neamţ, cu expoziţii personale şi retrospective. Tabloul „Ştefan cel Mare şi Sfânt” a fost donat Muzeului Naţional Militar, iar portretul Sidoniei Hogaş se află la Muzeul „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ. Alte donaţii: Bibliotecii „G. T. Kirileanu” şi Liceului de Artă „Victor Brauner” din Piatra-Neamţ.

* S-a născut la Bucureşti, romancierul Eugen Barbu. A murit la Bucureşti, la 7 septembrie 1993, în semianonimat.

* 7 septembrie 1952 – S-a născut Nicolae N. Popa, fiu al artistului popular Neculai Popa, la Târpeşti, Neamţ. Facultatea de Istorie-Filosofie, Bucureşti (1978), stadii de studii în Franţa şi Belgia. Debutează în Revista „Tribuna României” (1985). Colaborează cu studii, eseuri, traduceri la: „Ateneu”, „Catedrea”, „Fântâna Blanduziei”, „Acţiunea”. „Asachi”. Membru al Societăţii „François Mauriac”. Volume: „Creangă sau Arta fericirii” (1993), „Eternul feminin de la Humuleşti la Paris” (1995), „L’expression du bonheur chez Martha Bibescu”, Franţa (1997), „Povestea unei mari iubiri. Eminescu – Veronica Micle”, 1998.

* 8 septembrie 1943 –  S-a născut Gogu Gheorghiţă, la Cândeşti, Vrancea. Liceul la Râmnicu-Sărat, Facultatea Biologie, Iaşi (1967), doctor în biologie (1976). Biolog (din 1967) şi director (din 1996) la Staţiunea „Stejarul”, Neamţ, profesor la Universitatea din Bacău (din 1996). A publicat peste 200 de lucrări ştiinţifice, în presa de specialitate şi mai multe volume („Din enigmele evoluţiei”, 1980; „Radiobiologie vegetală”, 1987; „Bazele geneticii”, 1999; „Aploidia experimentală la plante, în contextul biotehnologiilor moderne”,1999. Deţine: Premiul „Emanoil Teodorescu” al Academiei (1980). Este organizator de simpozioane naţionale la Piatra-Neamţ.

* 8 septembrie 1916 – A murit, la Miercurea Ciuc, pe front, poetul Nicolae Vulovici (n. 8 iunie 1877, Calafat). A fost ofiţer la Craiova, la Fălticeni şi la Garnizoana Piatra Neamţ. Aici, va lupta şi va muri sub drapelul Regimentului „Războieni”. El este poetul care a recitat la inaugurarea statuii Mihail Kogolniceanu din Piatra Neamţ, acum 101 ani.

* 9 septembrie 1977 – S-a născut, la Constanţa, Raluca Şerban Naclad, critic literar şi eseist, doctor în filologie. A publicat volumul „Pelerin la schiturile şi mănăstirile dobrogene” (Editura Tomis, 2004). A fost redactor şef al revistei „Tomis”, până în anul 2009. S-a stabilit la Piatra Neamţ, după ce s-a căsătorit cu redactorul de televiziune Cătălin Naclad.

* 10 septembrie 1846 – S-a născut lingvistul şi folcloristul român Alexandru Lambrior, la Soci, Neamţ (d. 30. 10. 1883. Iaşi

* 11 septembrie 1924 – Se naşte criticul literar Ion Rotaru, la Valea lui Ion, Neamţ (azi, Bacău), (d. 18 decembrie 2006, Bucureşti). A urmat cursurile la Şcoala Normală şi, concomitent, Liceul „Principele Ferdinand” din Bacău, apoi Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti (1952). Doctor cu teza „Eminescu şi poezia populară” (1964). Cadru universitar, cu toate gradele (1953-2001). A mai predat în Franţa (1968-19771) şi la instituţii de învăţământ particular din ţară. A debutat cu un studiu referitor la graiul din valea Bistriţei din Moldova (1952), iar editorial cu „Ion Creangă. Bibliografie de recomandare” (1959). Opera sa principală este „O istorie a literaturii române”, I-III (1971-1987), apărută şi într-o nouă ediţie, revăzută (I-VI, 1994-2001). A publicat şi alte lucrări: „Forme ale clasicismului în poezia românească, până la Vasile Alecsandri” (1979); „Literatură română veche” (curs universitar, 1981) „Valori expresive în literatura română veche” (I-II, 1976-1983) ş. a.

* 11 septembrie 1938 –  S-a născut scriitorul Ilie Dan, profesor la Universitatea „A. I. Cuza” din Iaşi, poet şi istoric literar care s-a ocupat de scriitorii „din al doilea raft”, printre ei nemţenii I.I. Mironescu (lucrare de doctorat) şi Calistrat Hogaş.

Calendar (5 – 11 septembrie 2014), ZCH NEWS - sursa ta de informații

* 11 septembrie 1930 – S-a născut  Eduard Covali, la Orhei, Basarabia (d. 2 noiembrie 2002, Piatra-Neamţ). Liceul „Ferdinand I”, din Bacău, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale”, Bucureşti, secţia teatrologie (ambele cu întreruperi, fiind condamnat „pentru uneltire contra ordinii sociale”. Angajat ca pictor executant – lucrări la Teatrul de Stat din Bacău (1952-1954). Deşi teatrolog, a lucrat pe diferite şantierele de construcţii, datorită dosarului politic. Din 1961, va fi angajat la T. T., unde, de-a lungul celor peste trei decenii, până la pensionare (1992), a fost, pe rând, pictor-executant, secretar literar, director, regizor artistic; director artistic, consilier artistic, confirmând crezul vieţii sale: ”singura mea raţiune de a exista este teatrul”. A debutat publicistic în (1957), în revistele Teatrul şi Contemporanul, în nume propriu şi cu pseudonimul V. Negrea, alături de nume ilustre: Radu Beligan, Toma Caragiu, Radu Penciulescu, Valentin Silvestru. A colaborat la publicaţiile: „Ceahlăul”, „Acţiunea”, „Informaţia Primăriei”, „Antiteze”, „Apostolul”, „Asachi”, „Ateneu”, „Meridianul Ozana”, „Credinţa Neamului” ş. a. A dramatizat poveşti celebre, în nume propriu («Inimă rece», «Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici» «Cartea junglei» etc.) şi în colaborare («Vrăjitorul din Oz», cu Paul Findrihan). „Câteva piese originale” alcătuiesc volumul de debut, „Teatru”. În anul 2000, a fost primit în Uniunea Scriitorilor.

Articolul precedentDosarul Mihoc, Bîrliba & comp: File de poveste DIICOT
Articolul următorPersonalitatea săptămânii / Academicianul Constantin Istrati