pietricica turism

* 12 iulie 1961 – S-a născut Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, la Râşca, Suceava. Este psiholog, poetă şi editor de carte.  A absolvit Liceul „Roman Vodă” şi  Facultatea de Filozofie. A fondat Editura „Muşatinia”, la Roman. Scrieri: „Flori de măr”, „În amurg” ş.a.

ii mironescu

 * 13 iulie 1883 – Se naşte la Tazlău I. I. Mironescu, ( d. 22. 07. 1939, Tazlău).

 * 13 iulie 1905 –  Moare, la Roman, Panait Donici, (n. 1825, Burueneşti, Roman). A fost inginer, om politic, publicist. A frecventat Academia Mihăileană şi studii la Paris. De-a lungul vieţii a deţinut funcţiile de ministru al Lucrărilor Publice în Moldova (aprilie 1859-mai 1860), căpitan şi comandant al Batalionului de geniu din Moldova (septembrie 1869-decembrie 1860), căpitan şi maior-comandant al Batalionului de geniu din Muntenia (decembrie 1860-aprilie 1862) şi ministru al Agriculturii, Comerţului şi Lucrărilor Publice (noiembrie 1867-februarie 1868). Este considerat „organizatorul trupelor de geniu” din România. Scrieri: „Calendarul Bisericii din Răsărit în stil vechi şi stil nou” (Craiova, 1898), „Cuvântul defunctului P. D. la sfinţirea bisericii făcută de el în comuna Elisabeta, judeţul Roman” (roman, 1905) ş. a.

* 13 iulie 1936 – S-a născut Ştefan Cucoş, la Bârlad (d. 22. 11. 1992, Bacău). Dr. în istorie (1983), Facultatea de Istorie, Iaşi. Profesor la Liceul din Comăneşti, apoi muzeograf şi director al Muzeului de Istorie din Piatra Neamţ. Participă la toate şantierele arheologice din Neamţ, scrie articole ştiinţifice apreciate în ţară şi străinătate. Scrieri: „Aşezările culturii Cucuteni din România” (în colab.), 1985; „Faza Cucuteni B în zona subcarpatică a Moldovei” (1999). Redactor responsabil la revistele „Memoria antiquitatis” şi „Carpica”

arghezi

* 14 iulie 1967 – A murit Tudor Arghezi, poet, prozator şi gazetar cu o carieră literară întinsă şi foarte bogată, unul dintre autorii de prim rang ai perioadei interbelice. Biografia scriitorului, plină de cotituri, a rămas până astăzi controversată în multe detalii. S-a născut la 23 mai 1880 la Bucureşti, într-o familie originară din Cărbuneşti – judeţul Gorj. Nu-şi încheie studiile, începe să lucreze în fabrică. Începând cu 1900 şi până în 1904, poetul este călugăr la Mănăstirea Cernica. Acolo, în liniştea chiliei va învăţa, pe îndelete, taina mânuirii cuvintelor. În 1918, în timpul realizării Marii Uniri, împreună cu alţi 11 ziarişti şi scriitori este închis în penitenciarul Văcăreşti, acuzat de trădare pentru că se pronunţase în favoarea neutralităţii României în primul război mondial. Sub genericul “Bilete de papagal” publică pamflete usturătoare pentru care este cercetat de poliţie (1943). La 30 septembrie 1943 apare excepţionalul pamflet “Baroane” în care este atacat ambasadorul german la Bucureşti, Manfred von Killinger. Ziarul este imediat confiscat, iar autorul închis la Bucureşti şi ulterior în lagărul de la Târgu Jiu. Odată cu instaurarea regimului comunist, în 1944, iese din lagăr. Este reabilitat, distins cu titluri şi premii, ales membru al Academiei Române şi sărbătorit ca poet naţional la 80 şi 85 de ani. În 1965, Universitatea din Viena îi decernează premiul “Gottfried von Herder”.

* 14 iulie 1914 – S-a născut ziaristul şi poetul Nichita Bistriceanu (pseudonimul lui Mihai Nichita) (d. 30. 12. 1997, Piatra Neamţ). Învăţător, ziarist. A absolvit Şcoala Normală de Băieţi „Gheorghe Asachi” din Piatra Neamţ. A lucrat la: „Flacăra”, „Steagul Roşu” şi „Ceahlăul”. A colaborat la Revista „Apostolul” (1938-1942). Membru în U.S.R. (1951). A făcut parte din Filiala Piatra Neamţ a U.S.R., cu Dumitru Almaş, Har. Mihăilescu, Lucian Mircea, B. Munte ş. a., punând bazele Cenaclului „Slova Nouă”. „Glasul sufletului meu. Poezii – jurnal de război”, postum, îngrijit de Emil Bucureşteanu.

popei

* 15 iulie 1954Se naşte la Agapia pictorul Ioan Popei. A absolvit Şcoala Populară de Artă de la Piatra Neamţ. Participă la expoziţii de grup cu artiştii din Piatra Neamţ şi la tabere de creaţie. Pictură religioasă, cu care se afirmă în ţară şi în străinătate. Expoziţii: Franţa, Olanda, Australia, Austria, Germania, Ungaria. Icoanele pictate de el au foarte mare căutare peste hotare, astfel numeroase lucrări ale sale se află în colecţii din Europa, Australia şi SUA. A obţinut Marele Premiu al expoziţiei Taberei de Creaţie Botoşani, Premiul pentru portret la Concursul „Arthur Verona” ş. a.

* 16 iulie 1838 – S-a născut Bălănescu Silvestru (Simion, la naştere), la Pângărăcior, Neamţ (d. 25. 11. 1900, Bucureşti), episcop, prof. univ. După ce s-a călugărit (1854), a urmat cursurile Seminarului de la Socola (unde l-a avut profesor pe Melchisedec Ştefănescu), obţine diploma de candidat al Academiei Duhovniceşti din Kiev, numit prof. la Seminarul din Roman (1874), profesor şi apoi director la Seminarul Central din Bucureşti, arhiereu cu numele Piteşteanu (16. 09. 1879), decan al Facultăţii de Teologie din Bucureşti (1881-1883), din 10. 12. 1886, episcop de Huşi. A tradus „Curs de drept bisericesc”, „Teologia dogmatică ortodoxă” ş. a.

ciprian istrate

* 16 iulie 1970 – S-a născut artistul plastic Ciprian Istrate, la Piatra Neamţ. Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”, Iaşi, Secţia Pictură Religioasă – Artă Sacră (2008). Între 1996 şi 2008, a organizat şi deschis expoziţii personale la Centrul Culturii Franceze, Galeriile „Top Art”, Galeriile „Vert”, Galeriile „Lascăr Vorel” toate în Piatra Neamţ; Centrul Ecumenic Durău, Galeria „Ana” Bucureşti. A pictat 16 biserici şi 12 catapetesme în judeţele Iaşi, Suceava, Bacău, Neamţ, Harghita. I s-a acordat distincţia „Cuvioasa Parascheva” de către Patriarhia României (1999), distincţia „Stephanus Magnus Defensor Fidei Cristiani”, Iaşi (2002), Premiul special la Bienala „Lascăr Vorel” (2007).

* 18 iulie 1933 – S-a născut profesorul Mihai Mancaş, la Dobreni, Neamţ. Liceul „Petru Rareş”, Facultatea de Filologie Bucureşti. Profesor la Bicaz şi Piatra Neamţ. Deputat (1990). A debutat în „Iaşul nou”. Colaborări; „Luceafărul”, „Asachi”, „Ateneu”. Volume: „Freamătul luminii” (colab. Dumitru Almaş, 1958); „Iepurii de la Iepureni” (colab. Alexandrina Mancaş), „Sine ira”. Dramatizări după Ion Creangă şi Mihail Sadoveanu, piesa de teatru „Oamenii apelor”.

maiorescu

* 18 iulie 1917 – A murit Titu Maiorescu (n.  15 februarie 1840, la Craiova. A fost un academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filosof, pedagog, politician și scriitor român, prim-ministru al României între anii 1912-1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române, personalitate remarcabilă a României sfârșitului secolului 19 și început de secol 20. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fără fond, baza Junimismului politic și „piatra de fundament” pe care s-au construit operele marilor noştri clasici.