* 1 august 1945 – S-a născut, la Podari, Dolj, actorul şi compozitorul român Tudor Gheorghe, deopotrivă mare cântăreţ, un trubadur desăvârşit. Copilăria, dar mai ales adolescența, i-au fost dificile. Tatăl, cântăreț la biserică, a fost arestat ca legionar și deținut politic la Aiud. În perioada comunistă, Tudor Gheorghe a întâmpinat foarte multe opreliști din partea regimului comunist, fiindu-i interzis să concerteze un deceniu, înainte de 1989, artistului fiindu-i cenzurate spectacolele, iar în anul 1979 i-a fost interzis definitiv să mai concerteze, imediat după premiera spectacolului “Pe-un franc poet”.
* 2 august 2006 – A murit, la Piatra Neamţ, poetul Ion Cârnu. Născut la 19 decembrie 1947 în satul Borniş, comuna Dragomireşti, Ion Cârnu face şcoala primară în satul său natal după care se pregăteşte în meseria de operator chimist la Grupul şcolar de chimie Piatra Neamţ. Cu un talent înnăscut, Ion Cârnu s-a afirmat de tânăr în poezie, scrierile sale fiind găzduite de presa vremii, inclusiv de cele mai prestigioase reviste literare din ţară. A participat la activitatea cenaclurilor literare din Piatra Neamţ, în calitate de membru al acestora sau invitat de onoare. Cu prilejul concursurilor literare din ţară a obţinut, alături de colegii săi nemţeni întru poezie, prestigioase premii naţionale. Ion Cârnu a debutat în presa literară în anul 1969, în revista “Ateneu” de la Bacău, iar editorial relativ târziu, în anul 1985, prin apariţia într-un volum colectiv a grupajului de versuri „Olimpiada mugurilor”, la editura Junimea din Iaşi, grupaj bine primit de critica literară a vremii, după care a publicat încă alte volume de poezie precum „Pasăre şi delfin” – editura Congalpress Bacău, „Zbori la mine, primăvară” – editura Panteon, dar şi cărţi cu valoare documentară precum „Satul din univers” (monografie), „Caragiale în Neamţ”, „Drumuri eminesciene – itinerarii în Neamţ”, ultimele trei apariţii la editura Nona din Piatra Neamţ.
* 2 august 1878 – S-a născut Constantin C. Braieski la Roman, în familia lui Constantin Brăescu, aghiotant al lui Alexandru Ioan Cuza (d. 8.11.1951). A absolvit Facultatea de Drept (Bucureşti), concomitent şi Conservatorul de Muzică şi Declamaţie (cl. C.I. Nottara). Secretar literar la Teatrul Naţional. Doctor în drept (Paris). De mai multe ori deputat şi senator, primar general al capitalei (1938). Debut, în Revista „Lumea Veche” (1896) cu o epigramă, pseudonim Costache Aristol. Colaborări (poezie, proză, cronici, note de călătorie, publicistică: „Propaganda”, „Moş Teacă”, „Evenimentul”, „România Jună”, „Dreptatea”, „Adevărul”, „Litere şi Arte”, „Moftul Român”, „Zeflemeaua” ş. a. A scos Revista „Zig-Zag” (1901-1902) şi a condus ziarul „Semnalul” (Râmnicu-Sărat, 1909-1911). Cărţi: „Arta şi şcoala dramatică” (1901), „Epigrame”, (pref. dr. V.A. Urechia, 1913); „Mircea” (1918).
* 2 august 1915 – S-a născut poetul Gellu Naum (m. 2001), eseist, poet, prozator şi dramaturg. Este considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist de la noi și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european.
* 2 august 1950 – S-a născut Val Condurache, critic literar, eseist. De asemenea, teatrolog, poet, publicist. A semnat şi cu pseudonimele C. Valerian, Valeriu Vlad. Este absolvent al Facultăţii de Filologie (secţia franceză- româna) a Universităţii “Al.I. Cuza” din Iaşi (1973). După absolvire, este profesor de limba franceză, apoi consultant artistic la Teatrul Naţional din Iaşi. Între volumele sale: “Portret al criticului în tinereţe” (eseuri, Ed. Cartea Romanească, 1984), “La Belle Epoque” (versuri, Ed. Junimea, 1992) şi “Exerciţii de îndoială” (Ed. Junimea, 1999).
* 3 august 1919 – A murit, la Bahna, Vasile Morţun, om politic român, scriitor şi publicist. Descedent dintr-o mare familie de moşieri din Moldova, va urma Facultatea de litere de la Sorbona, apoi, împrună cu alţi tineri cu vederi de stânga, va întemeia Cercul socialist şi revista Dacia Viitoare. În 1899 va intra în Partidul Naţional Liberal, iar între anii 1914-1916 va ocupa fotoliul de ministru de interne. A fost unul din marii oratori ai vremii sale.
* 3 august 1948 – S-a născut, la Farcaşa, Maria Apetrei, profesor, muzeograf, apoi şef de secţie la Muzeul de Ştiinţe Naturale Piatra Neamţ. A publicat lucrări de specialitate în reviste şi la diferite simpozioane şi conferinţe pe teme de ştiinţele naturale.
* 4 august 1889 – A murit, la Văratec, Veronica Micle (n.1850).
* 4 august 1931 – S-a născut criticul literar Nicolae Ciobanu, la Băluşeşti, Girov Neamţ (d. 27.11.1987, Bucureşti). Studii: Facultatea de Filologie din Bucureşti. După absolvire a lucrat în redacţia Revistei „Scrisul bănăţean” din Timişoara, apoi profesor într-un sat din Dâmboviţa (1960-1962), după care va reveni în redacţia de la Timişoara, unde va intra şi ca asistent, apoi lector la Universitate. Pleacă la Bucureşti (1968), la TVR, apoi redactor la „Luceafărul” (1971) şi director al Muzeului Literaturii Române (din 1985). Doctor în filologie (1971). A debutat în „Gazeta literară” (1956). A colaborat la aproape toate revistele literare din ţară, susţinând şi rubricile: „Cronica literară”, „Retrospective”, „Cartea de debut”. Debutat editorial: studiul „Nuvela şi povestirea contemporană” (1967). Cărţi: „Ionel Teodoreanu. Viaţa şi opera” (1970); „Panoramic” (1972); „Critica în prima instanţă” (1974); „Incursiuni critice”(1975); „Însemne ale modernităţii” (1977-1979); „Întâlnire cu opera” (1982); „Eminescu. Structurile fantasticului narativ” (1984); „Între imaginar şi fantastic în proza românească”.
* 5 august 1922 – S-a născut Marin Preda, la Siliştea Gumeşti (Teleorman) în familie de ţărani (d. 5 august 1980). A fost un academician, nuvelist, romancier, scriitor și director de editură. Se prezintă la Școala Normală din Câmpulung-Muscel, dar este respins la vizita medicală din cauza miopiei. Tatăl intenționează acum să-l dea la o școală de meserii. Intervine însă salvator librarul Constantin Păun din Miroși și îl duce la Școala Normală din Abrud, unde reușește la examenul de bursă cu nota 10. La sfârșitul anului școlar 1940-1941 (urmat și cu ajutorul directorului școlii), susține examenul de capacitate, însă datorită greutăților materiale se hotărăște să renunțe la școală. Între 1943-1945 este luat în armată, experiență descrisă în romanele “Viața ca o pradă” și “Delirul”. În 1945 devine corector la ziarul „România liberă”. Pe 16 mai 1980 moare la vila de creație a scriitorilor de la Mogoşoaia. Între romanele sale mai importante sunt: “Moromeții”, “Imposibila întoarcere”, “Marele singuratic”, “Întâlnirea din pământuri”, “Delirul”, “Viața ca o pradă”, “Cel mai iubit dintre pământeni”.
* 5 august 1960 – A trecut la cele veşnice Ioan Iacob Iozevitul, canonizat Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ, cel mai tânăr sfânt român.
* 6 august 1957 – S-a născut, la Fântâna Mare, Suceava, Vasile Avădanei, dr. ing., cercetător ştiinţific. Absolvent al Facultăţii de inginerie chimică Iaşi, dr. în chimie, va lucra şef de laborator la Firma “Kober” Piatra Neamţ. Are mai multe brevete de invenţii şi peste 50 de lucrări prezentat la întâlniri ştiinţifice.
* 6 august 1941 – S-a născut poetul Cezar Ivănescu, la Bârlad. S-a afirmat ca poet,dramaturg, traducător şi director al Editurii Junimea Iaşi. De-a lungul vieţii a publicat mai multe volume de poezie (Rod, Rod III, Rod IV, Muzeon, La Baaad, Fragmente de Muzeon, Rosarium, Doina, Sutrele muţeniei, Poeme etc) şi proză documentară (Pentru Marin Preda, Timpul asasinilor), a tradus numeroase cărţi, toate apreciate la nivel naţional. El este poetul naţional care a vorbit pentru prima oară în public şi în presa literară despre Şcoala de poezie de la Neamţ, în anii ’80, atunci când membrii grupării poetice de la noi au început să publice în presa literară, dar fără a avea volume proprii tipărite. Cezar Ivănescu a făcut greva foamei în anii ’60, ca student în Iași, al Facultății de Filologie în semn de protest pentru că a fost exmatriculat din facultate și exclus din Cenaclul Facultății de Filologie, întrucât a citit câteva poeme anticomuniste și antisistem. A mai făcut greva foamei în 1983 în redacția revistei “Luceafărul” împotriva cenzurii comuniste care-i pregătea pentru a fi topită cartea de poeme Doina. A făcut, din nou, greva foamei în 1986, până când a fost spitalizat în stare critică la Spitalul de Urgență Floreasca din București, în pragul morții, având o greutate de doar 45 kg, în semn de protest împotriva autorităților comuniste care i-au interzis “Cenaclul Numele Poetului”. A făcut greva foamei și în 5 ianuarie 1990 în semn de protest pentru faptul că Mircea Dinescu, președintele Uniunii Scriitorilor, i-a desfăcut contractul de muncă. A decedat în aprilie 2008, la Bucureşti.
* 6 august 1895 – Se naşte Juliu Niţulescu, la Piatra-Neamţ (d. 23.04.1975, Iaşi). Studii: şcoala primară în oraşul natal, apoi Liceul „Gh. R. Codreanu” din Bârlad, Facultatea de Medicină, Iaşi. Stagii ştiinţifice la Baltimore şi Boston cu o bursă Rockefeller (1927-1929). Membru corespondent (1948) şi titular (1955) al Academiei Române, al mai multor societăţi ştiinţifice din ţară şi din străinătate.
* 6 august 1916 – S-a născut Euschius-Emanoil Florens la Păstrăveni, Neamţ (d. 6.10.1986, Târgu-Frumos). Poet, pictor, jurnalist, redactor la revistele „Lumina”, „Mioriţa”, „Orizonturi”, „Peisaj”, „Analele Romanului”. Scrieri: „Denii” (eseuri), „Apelul visului” ş. a.
* 7 august 1922 – A murit, la Bucureşti, Canon Arămescu-Donici (născut la 2 februarie 1837, în satul Urzici, comuna Dragomireşti), profesor, mitropolit. După seminariile de la Neamţ şi de la Socola, Iaşi, absolvă Facultatea de teologie din Cernăuţi şi obţine titlul de doctor. Hirotonisit arhiereu cu numele de Băcăoanul, este locţiitor de episcop la Roman, episcop de Huşi, mitropolit primat al României, retras din scaun la 1 ianuarie 1919.
