Bibliotecile publice, cenuşăresele satelor nemţene

Bibliotecile publice, cenuşăresele satelor nemţene
* Adrian Alui Gheorghe: „Nu putem cere civilizaţie şi evoluţie cu zero lei investiţie în carte”

Bibliotecile publice au misiunea de a depăşi vechile tipare şi de a deveni adevărate centre culturale şi de informare comunitară, prin aceasta înţelegând asumarea mai multor responsabilităţi şi implicarea în viaţa comunităţii prin diversificarea serviciilor. După 5 ani de implementare a Programului Biblionet, acest obiectiv a început, parțial, să fie îndeplinit, depășindu-se cu eforturi deosebite greutăți din motive ce ţin și de dificultăţi materiale (spaţii, dotări, achiziţii), de mentalitatea şi pregătirea unor bibliotecari, precum şi de lipsa de receptivitate a unor primării şi consilii locale, un scop mai greu înţeles şi dificil de atins în actualele condiţii de criză financiară și bugetară la nivelul administrațiilor publice locale. În  funcţie de numărul şi nivelul profesional al personalului, de spaţiul, colecţiile şi dotările bibliotecii, de strategiile abordate, ele şi-au diversificat sau nu oferta de servicii la nivelul comunităţii, dincolo de „clasicele” activităţi de împrumut carte la domiciliu şi de studiu pe loc în săli de lectură (cărţi şi periodice).

Biblioteci fără… bibliotecar

Din varii motive, Biblionet nu a fost accesat de câteva comune: Alexandru cel Bun (ce are dotări IT din surse proprii și nu a mai dorit), Bârgăuani, Păstrăveni, Rediu (care nu au îndeplinit condițiile de eligibilitate). Mai mult, sunt comune în care bibliotecile sunt închise și nu pot oferi servicii comunităților, deoarece le lipsește principala resursă de funcţionare a unei biblioteci și anume bibliotecarul: Ceahlău, Dămuc, Grințieș, Poiana Teiului, Poienari, Rediu, Români. Motivele? În primul rând, lipsa de voință a autorităților locale, dublată (justificată) de o ”aparentă” lipsă, sau economie a banilor din bugetele locale. O situație aparte o constituie comuna Rediu care, culmea!, printr-un proiect de modernizare a căminului cultural, a ajuns în situația de a rămâne fără spațiu pentru bibliotecă, neidentificând-se până în prezent o soluție de relocare. Din păcate, aceleași motive fac ca bibliotecile publice din judeţ (atât din mediul urban, cât şi din cel rural) să realizeze o achiziţie insuficientă de documente specifice – enciclopedii, tratate, dicţionare, cărţi uzuale, abonamente periodice, casete audio, casete audio-video, CD-uri, DVD-uri – în raport cu cerinţele de informare, studiu, documentare şi recreere ale utilizatorilor şi cu misiunea formativ – educativă pe care trebuie să şi-o asume  alături de ordonatorii lor principali de credite (primari și consilii locale). Dacă la nivelul bibliotecilor publice din mediul urban se observă o preocupare privind alocarea de fonduri pentru achiziția de publicații, mai mult sau mai puțin semnificativă în raport cu populația deservită – Roman – 10.000 lei, Târgu Neamț – 26.337 lei, Bicaz – 2.913 lei,  Roznov – 1.000 lei -, în mediul rural situația este destul de dramatică, nivelul finanțării fiind cu mult sub cel al necesităților acute privind împrospătarea fondului de publicații.

Zero lei la achiziţia de publicaţii

Multe biblioteci comunale au avut 0 (zero) lei la achiziţia de publicaţii din finanțare publică: Agapia, Bahna, Bicaz Chei, Bicazu Ardelean, Bâra, Bârgăuani, Bodești, Borlești, Botești, Ceahlău, Cândești, Crăcăoani, Dămuc, Dobreni, Dochia, Doljești, Dragomirești, Drăgănești, Dulcești, Dumbrava Roșie, Făurei, Gârcina, Grințieș, Hangu, Horia, Icușești, Ion Creangă, Mărgineni, Moldoveni, Negrești, Oniceni, Petricani, Pâncești, Piatra Șoimului, Pipirig, Pîngărați, Poiana Teiului, Poienari, Rediu, Războieni, Români, Sagna, Stănița, Ștefan cel Mare, Tarcău, Tașca, Tazlău, Tămășeni, Timișești, Trifești, Urecheni, Văleni. Între 0-1.000 lei: Brusturi – 640 lei, Girov – 520 lei, Vânători – 200 lei; 1.000 lei: Alexandru cel Bun, Grumăzești, Săvinești, Secuieni, Tupilați, Zănești; între 1.000-2.000 lei: Cordun – 1.789 lei, Valea Ursului – 2.000 lei; 3.000 lei: Bălțătești, Borca, Farcașa, Păstrăveni, Țibucani; între 3.000-4.000 lei: Podoleni – 3.834 lei, Gherăești – 4.000 lei; între 5.000-6.000 lei: Bozieni – 5.265 lei, Costișa – 5.800 lei, Răucești – 5.000 lei; peste 10.000 lei: Săbăoani – 12.000 lei.  Dar datorită unei mai mari preocupări  a unora dintre BP comunale, ca pe lângă alocaţiile bugetare, sau în lipsa lor, să poată atrage resurse financiare sau să poată achiziţiona publicaţii şi din alte surse, în special prin donații, s-a reuşit astfel o compensare a completării fondurilor, Biblioteca Judeţeană punând şi ea umărul la constituirea colecţiilor prin donaţii şi transferuri, altfel nivelul achizițiilor de publicații ar fi scăzut îngrijorător de mult, iar în felul acesta s-au putut constitui colecții în bibliotecile recent înființate din Drăgănești, Gâdinți și Pâncești.

„Dreptul la cultură e neglijat”

„Nu putem cere civilizaţie şi evoluţie cu zero lei investiţie, aşa cum se întâmplă în cele mai multe dintre bibliotecile comunale. Nu putem condamna copilul/elevul/tânărul/cetăţeanul din mediul rural la o decuplare de la carte, de la noutăţile editoriale, de la evoluţia lumii culturale. Dezinteresul pentru apariţiile editoriale recente, crează un fenomen cu grave consecinţe imediate şi pe termen lung: moartea culturii scrise de la nivelul societăţii româneşti. E un cerc vicios din care toată lumea pierde. Dacă celelalte drepturi constituţionale îşi găsesc loc între revendicările cotidiene ale lumii noastre, dreptul la cultură, la fel de legitim, pare a fi neglijat cu seninătate. Drumul spre o societate al oricărui individ trece, deopotrivă, prin şcoală şi prin bibliotecă. Ca ales al unei comunităţi locale, primar sau consilier local, poţi fi caracterizat prin butada: spune-mi cât ai investit în cultura localităţii, carte sau eveniment cultural, ca să îţi spun cine eşti. Biblioteca, alături de şcoală, e locul în care se formează caracterul, conştiinţa, educaţia unui individ. E un fapt verificat de istoria civilizaţiei, de la noi şi de aiurea. Iar bibliotecarul, din această perspectivă, indiferent de locul în care se manifestă, la oraş sau într-o comună periferică, nu are o profesiune, ci o misiune” – a declarat scriitorul Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii „Kirileanu”.

Nicolae SAVA