Bibliotecarul Sergiu Găbureac, la 67 de ani: “Noi, de vreo 70 de ani, tot involuăm”

Astăzi, unul din bibliotecarii de seamă ai Neamţului, profesorul Sergiu Găbureac, filatelist renumit pe plan naţional şi iniţiator de emisiuni poştale, împlineşte 67 de ani. Deşi a părăsit Piatra Neamţ, pentru a lucra în Capitală, în acelaşi domeniu îndrăgit, biblioteconomia, în care activase un sfert de veac la Biblioteca judeţeană “G.T. Kirileanu”, nu a uitat niciodată oraşul său de adopţie, oraş căruia îi dedică din când în când câte o carte, câte un album.

Născut la 9 septembrie 1947, la  Poieneşti, Vaslui, “într-o familie de atmosferă intelectuală (tata, preot creştin ortodox, misionar în Transnistria, ctitor de biserică, realizator a mai multor monumente dedicate eroilor neamului” – cum precizează el într-un CV – “instruit în instituţii de învăţământ de certă valoare culturală, Liceul Gh. Roşca Codreanu şi Complexul Şcolar Bârlad (1960-1965), Universitatea Al. I. Cuza Iaşi – Facultatea de Filologie (1968-1972)”, sosit în Neamţ, a fost profesor la Căciuleşti, Girov şi în Piatra-Neamţ (1972-1976), apoi, până în 2000, a îndeplinit mai multe funcţii la Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Neamţ. În timpul evenimentelor din decembrie 1989 a fost şef al diferitelor comisii ale CPUN Neamţ şi Piatra-Neamţ (22.12.1989-31.07.1990). A fost şef serviciu „Dezvoltare servicii publice. Evaluare prospectivă, marketing” (din 2000), Biblioteca Metropolitană Bucureşti, lector-formator la Centrul de Pregătire Profesională în Cultură din cadrul Ministerului Culturii (din 2002). După 1978, a urmat diverse cursuri de pregătire biblioteconomică: arte vizuale, artă fotografică, conservarea şi restaurarea publicaţiilor, relaţii cu publicul participări active la diverse sesiuni de referate şi comunicări ştiinţifice, simpozioane, întâlniri profesionale, dezbateri. Membru fondator al Asociaţiei Naţionale a Bibliotecilor Publice din România.

“Economisirea copacilor ce cădeau sub securea literară”

“Mulţi îşi pun problema de ce nu se mai citeşte! Subiect reluat ritualic, anual, cu prilejul Zilei Mondiale a Cărţii. Enunţul e fals. Sau parţial fals. Tot românul e pus în situaţia de a citi în fiecare zi. Fie că este alfabetizat sau nu! Paradox. Problema este dacă şi înţelege ceea ce ochii lui încearcă să desluşească. Specialiştii afirmă, categoric, că mesajele sunt percepute în funcţie de educaţia fiecărui individ. Cu educaţia ştim cum stăm! De vreo 70 de ani tot involuăm. Urmărind discursul celor care trag clopotul, constaţi că e vorba de slaba lectură a beletristicii. Adică, a reconfigurării unor situaţii, întâmplări… îmbrăcate în diverse veşminte stilistice. La care se adaugă talentul, nativ sau chinuit, al autorului. Plus ceva ortografie şi punctuaţie. Da, acest gen de literatură fiction, livrat la pachet impus, nu mai este consumat. De cei care ştiu bine să citească. Motivaţia este simplă. De ce citea omul, nu numai românul, până de curând, cărţi de beletristică? Pentru că orizontul său de cunoaştere era limitat. Mai bine zis, îngrădit. Localitatea în care îşi ducea existenţa oferea prea puţine întâmplări, care să-i astâmpere setea. De viaţă spirituală. Şi atunci, venea, tiptil, beletristica, care suplinea necesitatea minţii de a o lua razna. Scuzaţi! Reformulez: de a se hrăni spiritual. Mai ales la anumite vârste, de regulă la extreme, în anumite situaţii atipice… Radioul nu a afectat, mai deloc, lectura. Filmul a concurat şi concurează într-o mică măsură creaţiile scriitoriceşti. Exista chiar o coabitare benefică ambelor părţi. Abia televiziunea crează o primă breşă în domeniu. În realitate, fiind vorba de un transfer al imaginaţiei creatorilor de beletristică în studiouri. Nume de cod: scenarist. De fapt, serialele sunt tot cărţi pe care, încă, mulţi le citesc cu sufletul la gură. S-a ajuns, astfel, la economisirea serioasă a copacilor ce cădeau, de multe ori nevinovaţi, sub securea literară, doar pentru a satisface publicarea a tot felul de inepţii. Literare. Între timp, şi tipurile de suport pentru cărţi au evoluat: CD-ul, DVD-ul, e-bookul … Realitatea, prezentată zilnic pe zecile de canale de televiziune, întrece cu mult imaginația scriitorilor. Oricât de talentaţi am fi. Fiecare individ are posibilitatea şi plăcerea de a crea în jurul întâmplării prezentate propria proză. Nu mai simte constrângerile scriitorului care, de fapt, îl manipula, ducându-l la un final impus de imaginaţia, talentul şi cultura sa. Mulţi bat câmpii, încă, cu educaţia prin lectura literaturii beletristice. Aiurea. Era o dictatură, pe care şcoala românească o continuă, pe alocuri, în forme primitive” – afirma el într-un articol publicat în urmă cu un an în “Ultima oră” despre problema cititului în România postdecembristă.

Sergiu Găbureac a deţinut şi deţine mai multe funcţii în cadrul Federaţiei Filatelice Române  membru în colegiul de redacţie al Revistei „Filatelia” (din 2000). Este iniţiatorul unor emisiuni poştale şi de întreguri poştale; organizator, participant la mai multe expoziţii de filatelie şi cartofilie locale, interjudeţene, naţionale şi mondiale. Pentru activitatea desfăşurată a fost distins cu: peste 50 de diplome şi medalii la competiţii filatelice şi de cartofilie din România şi din străinătate; distincţia Meritul Cultural, cl. a III-a (2006). Este membru al Academiei Mondiale de Filatelie (din 2008). Cărţi publicate: „333 de erori şi 33 de curiozităţi filatelice româneşti (1938-1994)”, 1994; „Piatra-Neamţ. Monografie ilustrată” (coautor), 1996; „La pas prin Piatra-Neamţ. Monografie-ghid turistic”, 2001; „Erori filatelice româneşti”, 1922-2000. Catalog  I-V, 2000-2007; „Piatra-Neamţ. Compendiu cartofil, 1898-1938”. 2003; ed. 2, 2005; ed. 3, 2007; „Bârladul de odinioară. Compendiu cartofil, 1898-1938”, 2007. „România. Erori filatelice 1903-2006”. Catalog specializat ilustrat, 2008; „Bârladul odinioară şi-n zilele noastre. Album-monografie”, 2008; „Prin Ţara Moldovei de Jos. Bârlad – Huşi – Vaslui. Compendiu cartofil, 1898-1938”, 2009; „Paşi prin Piatra-Neamţ. Album-monografie”, 2009; „România. Curiozităţi filatelice 1903-2006. catalog specializat”, 2010. Să îi urăm „La Mulţi Ani!” din partea cititorilor şi prietenilor din Piatra Neamţ.

Nicolae SAVA