La conferinţa de presă de săptămâna trecută – cea despre desfiinţarea echipei de conducerea a PNL Piatra Neamţ, cu senatorul Eugen Ţapu în frunte – deputatul Dorinel Ursărescu a vorbit, printre altele, despre riscul ca PNL să rămână în opoziţie încă doi ani. În opinia sa, după opt ani de prestat pe tuşă, i-ar aştepta soarta ţărăniştilor. Modul în care a abordat foamea de putere şi persecuţiile îndurate a confirmat că frustrarea generată de speranţe năruite prin parteneriatul din USL întrece păliturile încasate de la PDL în anii „boc-maniei”. Ursărescu a ţinut să aducă aminte că el, personal, nu s-a numărat printre partizanii uniunii. Cinstit vorbind, pe-acolo-i adevărul, numai că prestaţiile publice disciplinate i-au umbrit convingerile până să nu-i mai crezi dezicerea. A fost prevenit ce-l aşteaptă de la Ionel Arsene şi n-a crezut.
Din numărarea anilor, extinsă şi de Ursărescu, suportăm de câteva zile socoteli închise la totalul superior de 25. De 25 de ani de la Revoluţie, în perspectiva prleuării celei mai înalte magistraturi în stat, a vorbit însuşi Klaus Iohannis. Alături de el au reanimat Revoluţia aşa de mulţi vorbitori pretinşi a fi mari liberali şi apărători ai libertăţii de exprimare plătită cu sânge nevinovat că nu mai ştii unde să le propteşti săgeata şi florile galben-albastre-portocalii. Cum naiba au redescoperit peste noapte referinţa cu Revoluţia nu e cazul să detalieze consultanţii şi comandanţii de atelaj politic. Vorbagii ăştia sunt tot ăia de s-au întrecut până recent la a desfiinţa Revoluţia Română, cea autentică şi confiscată. Se călcau în picioare şi vorbe în a-i face bandiţi, derbedei, impostori şi profitori pe revoluţionarii cinstiţi. Într-un mod criminal de parşiv au încercat să urce alte categorii de români suferinzi în capul „profitorilor” de la Revoluţie. Peste noapte le dă bine să plângă după Revoluţie. De unde înfierau sinceritatea revoluţionarilor, azi pupă gaura din steaguri păstrate mărturie. Aşa la iese din fişa de manipulare transmisă spre executare. Ce-au scuipat ani la rând la comandă azi are aură de nemaipomenit de sfânt, tot la comandă. E cumplit!
Dacă ar fi să fie să-i creadă vreun fraier că au redescoperit Revoluţia, din alte motive decât o referinţă elecorală, fie la nivel local, fie mai sus, un singur gest i-ar curăţa de minciună şi impostură: discuţia cu tot mai puţinii supravieţuitori oneşti ai Revoluţiei. Nu e cazul. Ei invocă Revoluţia fără revoluţionari, un concept unic românesc. De la liberali am avut totdeauna pretenţii. Nu mai e cazul. Le explică Victor Ponta de ce au zdrobit împreună revoluţionarii corecţi în parteneriat cu onor Partidul Naţional Liberal.
Viorel COSMA
