Anchetatorii au identificat pacienții care au dat șpagă medicilor ortopezi

Poate fraza care sintetizează, cu precizie, motivele de arestare a celor 4 medici ortopezi, luată de Tribunalul Neamț, este următoarea: ”Inculpații, în calitatea pe care au avut-o, de medici, obligați să vegheze la starea de sănătate a oamenilor și să respecte valorile morale consfințite prin depunerea jurământului profesional, s-au folosit de funcțiile lor, de importanța muncii lor, de competențele lor, pentru a obține foloase materiale”.

Iar anchetatorii vorbesc despre aceste foloase materiale, precizând că medicii ”dispun de venituri lunare îndestulătoare, obținute cu titlu de salariu sau prin colaborarea cu unități medicale private”, comportamentul lor conducând la ”o percepție profund negativă a comunității asupra moralității și profesionalismului inculpaților”.

Precedentul a fost, în viziunea magistraților, cazul doctorului Florică Guțu, care a fost reținut în anul 2015 pentru de luare de mită, cercetat ulterior sub control judiciar și condamnat la 2 ani și două luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere, după care a fost reîncadrat ca medic specialist la Secția Ortopedie. Povestea, susțin anchetatorii, ”nu a făcut decât să încurajeze atât pe inculpatul G. F., cât și pe ceilalți trei inculpați să comită infracțiuni de corupție, în considerarea faptului că ceea ce pot risca maxim este o condamnare la o pedeapsă a cărei executare poate fi suspendată, după care, prin exploatarea dispozițiilor legale, au posibilitatea de a își exercita profesia în continuare, iar pe de altă parte, aceeași situație a creat în opinia publică o atitudine de neîncredere în eficiența instituțiilor publice, inclusiv cele judiciare, în a realiza un act medical în conformitate cu legea și morala, respectiv în a pedepsi exemplar orice deviere de la aceste valori”.

În perioada în care secția de ortopedie a fost supravegheată audio-video, s-a constata că dr. Constantin Nanu a primit mită de 27 de ori, dr. Florică Guțu de 20 de ori, Grigore Berea de 13 ori, iar Gheorghe Borș de 5 ori. Toți banii primiți de la pacienți erau pentru ”diferite acte medicale – intervenții chirurgicale, efectuare referate medicale, pentru remitere către medicul anestezist, consultații medicale”.

Probatoriul de până acum include procesele verbale de redare a înregistrărilor ambientale audio-video, procesele verbale întocmite de investigatorii sub acoperire din cadrul Direcției Generale Anticorupție, certificatele de concediu medical eliberate de dr. Borș, procesele verbale de percheziție domiciliară, corporală și la sediul Spitalului, copii de pe actele de urmărire penală efectuate în dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț. Mai mult, persoanele care apar în imaginile înregistrate au fost identificate, fișele lor de evidență aflându-se la dosarul cauzei.

”În ceea ce privește cea de-a treia condiție necesară pentru luarea măsurii arestării preventive, aceea a constatării că privarea de libertate a inculpaților este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, judecătorul apreciază că infracțiunile de luare de mită, în modalitatea și circumstanțele descrise în referatul de propunere – prin primirea, în mod repetat, a unor sume de bani de la mai multe persoane, în schimbul efectuării actelor medicale la care erau obligați, în virtutea atribuțiilor de serviciu – dacă se vor dovedi a fi reale, atestă o gravitate extrem de ridicată”, se arată în motivarea deciziei de arestare, luată de Tribunalul Neamț.

”Starea de pericol pentru ordinea publică, în cazul lor, presupune o rezonanță socială a unor fapte grave, atât în rândul comunității locale asupra căreia și-au exercitat influența negativă, dar și la nivelul întregii ordini sociale, într-un context în care imaginea instituțiilor statului este afectată de acuzațiile de corupție tot mai frecvente, în legătură cu care se așteaptă o reacție cât mai promptă și eficientă a organelor judiciare. Astfel, în cazul de față, bănuiala vizând săvârșirea infracțiunilor de luare de mită implicând profesia de doctor și, implicit, calitatea de funcționari publici, angajați în cadrul unui spital de stat, aflați într-o poziție respectabilă, cu precădere prin natura relațiilor socio-profesionale afectate, face ca lăsarea în libertate a inculpaților să constituie un pericol pentru ordinea publică.

Infracțiunile de care sunt acuzați inculpații sunt în măsură să lezeze ordinea socială, respectul și încrederea de care angajații instituțiilor publice, de care depind anumite valori sociale și umane, trebuie să se bucure în fața comunității și a cetățenilor, lipsa de respect și de încredere a populației în instituțiile statului cunoscând o creștere alarmantă pe fondul unor astfel de fapte. (…)

Dincolo de respectul de care s-au bucurat inculpații în societate, aspect demonstrat de încadrarea lor într-o muncă extrem de utilă, de împrejurarea că sunt căsătoriți, că au copii, de lipsa antecedentelor penale – cu excepția inculpatului G. F. și de faptul că au studii superioare, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că presupusa atitudine adoptată de inculpați pentru a-și atrage scopuri de ordin material și descrisă în considerentele încheierii este în măsură să confirme pericolul periclitării anchetei și a ordinii publice prin lăsarea lor în libertate. Se apreciază că nu este oportună luarea la acest moment procesual a unei alte măsuri preventive, mai puțin restrictive de libertate, în mod alternativ, întrucât în cauză urmează a fi efectuate investigații complexe pentru verificarea tuturor condițiilor în care au fost săvârșite presupusele fapte de luare de mită, a fi audiate, în calitate de martori, persoanele care au dat sume de bani inculpaților și care au fost identificate. Se mai are în vedere și faptul că, în raport de activitatea infracțională și modalitatea în care se reține că au acționat inculpații, ținând seama de relațiile pe care și le-au creat în decursul anilor în mediul profesional, există posibilitatea ca lăsarea lor în libertate să îi descurajeze pe cei care au cunoștință despre acele fapte, în a oferi relațiile necesare organelor de anchetă. (…)

Astfel de fapte, de care sunt bănuiți inculpații, săvârșite la un asemenea nivel sunt de natură să creeze și să inducă opiniei publice convingerea că legea se oprește și nu are eficiență față de astfel de persoane care, prin statutul lor, ar trebui să asigure încrederea societății în modul în care instituțiile statului funcționează, astfel că, lăsarea lor în libertate ar potența starea de neîncredere a opiniei publice, cu privire la modul în care organele judiciare aplică legea și protejează respectarea valorilor sociale care reglementează buna și corecta desfășurare a actului de justiție”.

Astăzi, 8 martie, dosarul în care s-a dispus măsura arestării preventive a plecat spre Curtea de Apel Bacău. Rămâne de văzut ce va decide instanța cu privire la contestați depusă de cei 4 medici împotriva hotărârii de arestare. Dacă magistrații vor aprecia că lăsarea lor în libertate ar putea afecta mersul anchetei, atunci mandatele de arestare eliberate de Tribunalul Neamț rămân valabile timp de 30 de zile.

Cristina Mircea