Comisia Europeană a acceptat varianta finală şi revizuită a Master Planului General de Transport (MPGT), împreună cu documentele – cheie ce stabilesc proiectele prioritare şi calendarul de realizare, a anunţat Ministerul Transporturilor. Documentul aduce o informaţie crucială care, practic, împarte strategia în două scenarii: unul optimist, în care până în 2020 s-ar putea face aproape toate marile autostrăzi şi drumurile expres din plan, şi altul pesimist în care, din cauza politicilor fiscale nedisciplinate şi a lipsei de reforme abia dacă se va reuşi terminarea autostrăzii Sibiu-Piteşti şi a celor câteva autostrăzi deja începute. În varianta optimistă, autostrada MOLDOVA – ARDEAL există doar cu tronsonul Târgu Neamţ – Paşcani – Iaşi. În varianta pesimistă nu există deloc!
„Master Planul General de Transport prevede pentru perioada 2015-2030 proiecte în valoare totală de 43,5 miliarde de euro pentru toate sectoarele de transport, proiecte care vor valorifica potenţialul economic al României”, a declarat Iulian Matache, ministrul Transporturilor.
Master Planul cuprinde două scenarii, în funcţie de activarea sau nu a „clauzei de reformă structurală”, după cum a solicitat Comisia Europeană.
– Scenariul cu surse de finanţare din fonduri structurale şi cofinanţare din bugetul de stat. Acesta este un scenariu pesimist, cu mai puţini bani şi mai puţine proiecte.
– Scenariul cu surse de finanţare din fonduri structurale, din activarea clauzei de reformă structurală şi surse de finanţare din bugetul de stat. Acesta este un scenariu mai optimist, în care România ar accesa mai mulţi bani şi ar face mai multe proiecte.
Cel de-al doilea scenariu se bazează pe obţinerea de surse de finanţare suplimentare de către România, în special din împrumuturi publice contractate conform legii, după activarea clauzei de reformă structurală în domeniul transporturilor şi obţinerea unei devieri de la ţinta de deficit bugetar de 0,5% din PIB, începând cu anul 2017 pentru o perioadă de 4 ani consecutiv, respectiv până în anul 2020, se arată în Master Planul de Transport.
Valoarea surselor de finanţare suplimentare care urmează a fi obţinute prin activarea clauzei de reformă structurală în domeniul transporturilor este de aproximativ 8,324 miliarde de euro, pentru o perioadă de 4 ani.
Scenariul de departe cel mai probabil este cel fără clauza de reformă structurală, consideră Cătălin Drulă, vicepreşedinte la Asociatia Pro Infrastructura, pentru că activarea clauzei de reformă structurală era valabilă în condiţii de prudenţă fiscală – deficit de până în 1,2% PIB.
„Odată cu măsurile de creştere a cheltuielilor şi reducere a veniturilor pare extrem de improbabil că mai poate fi vorba de aşa ceva”, a scris pe Facebook Cătălin Drulă.
El crede că, mai mult, scenariul fără aprobarea clauzei (cel pesimist – n.n.) este şi el în sine prea optimist întrucît aşa cum arată MPGT-ul are un deficit de finanţare de 700 de milioane de euro -chiar şi după contribuţia naţională şi fondurile structurale- , deci trebuie scos ceva (de exemplu, drumul expres Buzău-Bacău), spune Cătălin Drulă.
Masterplanul integral: http://www.mt.ro/web14/strategia-in-transporturi/master-plan-general-transport/documente-master-plan
