Primele consilii regionale, aşa cum pare limpede la această dată, nu vor rezulta direct în urma votului alegătorilor. Aleşii locali în funcţie vor forma corpuri electorale şi vor alege ei pe reprezentanţii regionali care vor avea mandat până la alegrile locale şi regionale din 2016. Tot aleşii locali reuniţi vor vota şi pentru viitorul preşedinte al regiunii, preşedinte pe care ministrul Dragnea nu l-ar dori din rândul preşedinţilor de consilii judeţene, inclusiv din dorinţa de a nu cheltui bani pentru noi alegeri în 8-9 judeţe. Consiliul regional nu va fi un parlament regional, nu va adopta legi, ci hotărâri, rolul principal fiind acela de coordonare a activităţii consiliilor judeţene. „Consiliul judeţean rămâne pentru că este o structură importantă, care a putut să administreze judeţul”, a reafirmat Dragnea. Neclarităţi au apărut în legătură cu numărul şi provenienţa viitorilor consilieri regionali. Nu s-a decis dacă fiecare judeţ va da un număr egal de consilieri (între 7 şi 10) sau reprezentarea va fi proporţională cu populaţia. Ca ipoteză lesne de luat în seamă, în cazul Regiunii Nord-Est, este uşor de imaginat că o alianţă între Botoşani, Neamţ şi Vaslui poate încurca la vot judeţele puternice dacă reprezentarea va fi egală.
