Penitenciare unde au suferit deţinuţi politici de pe Valea Muntelui
Sighet
Penitenciarul este aşezat în centrul oraşului Sighetul Marmaţiei. Clădirea este rămasă de pe vremea stăpânirii austro-ungare şi este concepută după model austriac. Tot în forma literei T. La Sighet au suferit mai ales demnitarii României dar şi legionari, închisoarea fiind destinată „deţinuţilor cu pedepse grele”, condamnaţi pentru „crime contra securităţii statului”. Aici la Sighet din cauza abuzurilor duse la extremă, au murit foarte mulţi deţinuţi. Era închisoarea specializată în lichidarea prin moarte lentă a deţinuţilor politici. Astăzi, clădirea închisorii Sighet este transformată într-un muzeu numit „Memorialul Victimelor Comunismului şi ai Rezistenţei de la Sighet”. Acest „Memorial Sighet” a fost organizat mai ales datorită „Fundaţiei Academia Civică” (preşedinte Ana Blandiana) şi colaborează cu „Centrul Internaţional de Studii Asupra Comunismului” care funcţionează la Bucureşti, fiind laboratorul de creaţie al „Memorialului”.
Au suferit după gratii: P.C. Iustin Pârvu – Petru Vodă/Poiana Teiului; Vasile Ghe. Iordache– Poiana Teiului; Felix Gutman– Topoliceni/Poiana Teiului; Apântei V. Dumitru (Pântea) – Roşeni/Poiana Teiului; Marcoci Ghe. Gheorghe (Jenică) – Ceahlău ş.a.
Codlea
Se află la 15 km de municipiul Braşov. A luat fiinţă ca penitenciar comunist în anul 1953. Paza şi escortarea deţinuţilor de la Codlea era asigurată de unitatea M.A.I. 05 şi 60 din Dumbrăviţa. Aici în realitate a fost o închisoare de exterminare.
Au suferit după gratii: Gheorghe S. Ioniţă – Borca ş.a.
Braşov
Închisoarea a fost ridicată în anul 1902, în timpul administraţiei austro-ungare. În anii primului val de maximă teroare a regimului comunist, închisoarea era, împreună cu penitenciarul de pe Dealul Cetăţii, „depozitul” Securităţii Stalin (Braşov). În apropiere de penitenciar, au funcţionat şi sediile Comandamentului Militar Sovietic („Vila Glăjariu”, str. Nicolae Iorga nr. 34) şi secţia N.K.V.D. (strada Eminescu nr. 36) în arestul cărora numeroşi deţinuţi, în majoritate de etnie germană, au îndurat suferinţe groaznice. După 6 martie 1945, clădirea penitenciarului a devenit unul dintre locurile predilecte în care Securitatea Braşov ancheta persoanele acuzate de a fi luptat împotriva Uniunii Sovietice. Întregul Braşov fusese înţesat cu locuri de anchetă şi tortură. „Cine a avut neşansa să treacă prin Securitatea din Braşov, a cunoscut chinurile iadului aşa cum sunt ele descrise în Biblie”. Acest penitenciar a fost însă desfiinţat în anul 1953. Temutul şef al Securităţii din Braşov, Kalusek.
Au suferit după gratii: Gheorghe S. Ioniţă – Borca; ş.a.
Sursa : Textul este extras din volumul „Steaua blestemată”, volumul II, autor Dorel Rusu, Editura „Cetatea Doamnei”, Piatra Neamţ, 2014
