0:00

Victime ale temniţelor comuniste, din Neamţ (XLIII), ZCH NEWS - sursa ta de informații

Penitenciare unde au suferit deţinuţi politici de pe Valea Muntelui

Târgu-Ocna

A fost un penitenciar-sanatoriu. Unul dintre torţionarii de aici a fost şi Vida (Vidosa) Nedici – femeie, spioană sârbă infiltrată în Securitatea Română, fostă partizană a lui Iosif Broz Tito. La anchetele pe care le făcea, lovea pe bărbaţi cu un beţişor special peste testicole până aceştia cădeau inconştienţi. Peste ani, a fost transferată la Pentitenciarul Aiud dar ca deţinută politică. „Experimentul Piteşti” s-a folosit şi la Târgu Ocna. După unii cercetători, Vida s-a născut în Turda, iar după alţii în localitatea Becichereul Mic din Banat. Ea a lucrat încă din septembrie 1949 la Securitatea din Timişoara, în subordinea lui Bugarski – şef al Securităţii din Banat ca translatoare şi anchetatoare. În anul 1950, este condamnată ca spioană a lui Tito. Fusese recrutată de primul-secretar al ambasadei Iugoslaviei la Bucureşti – Duşan Iovanovici. Când s-au reluat relaţiile cu Tito, a fost graţiată. A fost pensionată cu grad de colonel de securitate. După decembrie 1989, a fugit în Iugoslavia. Se pare că trăieşte pe lângă oraşul Vârşeţ. În acest penitenciar, cei mai „viteji” informatori ai anchetatorilor erau deţinuţii politici greci – ofiţerii: Papadopulos (Papastratos) şi Damiano. Ca în toate închisorile din ţară, înainte de sărbătorile comuniste (M.R.S.O., ziua de naştere a lui I.V. Stalin ş.a.) deţinuţii politici consideraţi „periculoşi” erau izolaţi câteva zile.

Au suferit după gratii: Felix Gutman – Topoliceni/Poiana Teiului; Grigore V. Caraza – Poiana Teiului; Buium n. Ion – Poiana Teiului; student Andronic Cz. Laurenţiu – Poiana Teiului; Marcoci Ghe. Gheorghe (Jenică) – Ceahlău; Moglan P. Vasile – Bistricioara ş.a.

Mislea

Închisoare din judeţul Prahova, la jumătatea distanţei dintre Câmpina şi Ploieşti. Clădirea închisorii datează dinainte de 1900. Ca penitenciar comunist, datează din 1952. Ca închisoare politică, penitenciarul Mislea a avut condiţii de detenţie mai dure decât la alte închisori. Aici au acţionat şi torţionarele Cora, Vida Nedici, Tudor Elena (poreclită „Caligula” care un timp a fost şi directoarea închisorii. Ea insulta deţinutele înainte de masă pentru ca acestea să renunţe la masă).

Au suferit după gratii: eleva Georgeta S. Geană – Săvineşti/Poiana Teiului; Paşnicu Ghe. Hareta – Pârâul Pântei/Borca; eleva Prună M. Elena – Buhalniţa; Paraschiva Hău – Pârâul Pântei/Borca ş.a.

Sursa : Textul este extras din volumul „Steaua blestemată”, volumul II, autor Dorel Rusu, Editura „Cetatea Doamnei”, Piatra Neamţ, 2014.

Articolul precedentTestamentul politic al lui Mihai Eminescu (XLI)
Articolul următorPilde creştin ortodoxe