0:00

Vernisaj Diaconu la Galeriile “Lascăr Vorel”: “La Petru Diaconu lutul zboară, cântă, vorbeşte”, ZCH NEWS - sursa ta de informații

Vineri, 1 martie, de la ora 17, la Galeriile de artă “Lascăr Vorel” va fi deschisă o nouă expoziţie personală Petru Diaconu, artist care va împlini în martie, (24), vârsta de 64 de ani. Artistul a debutat în anul 1986, când deschide la Iaşi o expoziţie cu caracter retrospectiv. Până în 1989  s-a ocupat de adversiting şi a colaborat la revista Flacăra din Bucureşti. În anii 2004 şi 2005 va deschide la Galeriile Top Art din Piatra Neamţ expoziţiile “Exerciţii de culoare” I şi, respectiv II. Artistul mai are în palmares expoziţii personale la Beijing (2005), Galeria Vert, Piatra Neamt (2005), Galeria “Top Art”, Piatra Neamt (2006), Raiffeisen Bank, Piatra Neamt (2006), la Festivalul de Teatru Piatra Neamţ (2007), Rotonda Bibliotecii Kirileanu, Piatra Neamt (2008), Galeria Lascăr Vorel (împreună cu Gabriel Gheorghiu, 2008), o expoziţie aniversară (la 60 de ani), la Galeria “Lascar Vorel”, Piatra Neamt(2009). Unul din criticii de artă nemţeni, scriitorul Lucian Strochi, scria despre creaţia artistului: “Petru Diaconu este un maestru al metamorfozelor. Numai că el nu metamorfează lucruri, ci stări, atitudini, abstracţii, reunite gramatical cu lucrările, în categoria obiecte. Prin urmare, un fluture nu va fi un fluture, ci o metamorfoză îngheţată, reunind cel puţin trei dimensiuni, adică atâtea cât sunt necesare unui obiect să existe în real : fluturele este o fostă şi viitoare omidă, adică o realitate amorfă şi termorfă, ducându-şi o existenţă marcussiană, unidimensională ; este o paletă de culori irizate, aflată în zbor şi este un amant al florii pe care o polenizează. O altă metaforă încăpătoare este fructul, mărul. În viziunea lui Petru Diaconu mărul este mirabila sămânţă, fruct oprit sau dăruit, obiect-subiect de dispută olimpică, sau primordial – amintirea copilăriei edenice sau de cartier.  A treia metaforă (şi metamorfoză) este lutul, un lut prelucrat, ajuns ceramică de Cucuteni, idol târziu, dar şi amestec sideral, din care s-a plămădit însuşi omul. La Petru Diaconu lutul zboară, cântă, vorbeşte, se însufleţeşte, devine permanent altceva, sunet, culoare, ritm, nelinişte”.

Despre artist şi tablorile sale vor vorbi scriitorii Adrian Alui Gheorghe şi Emil Nicolae.

Articolul precedentGheorghe Simon : « Providenţială a fost întâlnirea cu poetul Ioan Alexandru »
Articolul următorPatriarhul Nicodim şi “Catedrala munţilor” din Pipirig