Suntem în măsură să vă informăm că ne-am aliniat, inclusiv și ăsta den mijloc care de data asta este erect, să prezentam onoru` și urările de rigoare proaspeților purtători de verighete din două famelii onorabile de pe la noi, reșpectiv Țocu și reșpectiv Crăciun. Felicităm și nașul mare, reșpectiv dom` Misăilă (să trăiți), un domn de mare perspectivă care veghează la liniștea și securitatea bunurilor de prin mai multe locuri din țară, și să-i trăiască finii. Acuma, suntem convinși că meniul, felicitările și cadourile sunt confidențiale, dar ne întrebăm dacă invitații or să aibe reducere la parcare, că o să fie buluc de lume și parcarea săraca, mare lucru dacă încape. Dar până atunci, încă o dată, casă de piatră cu tot ce trebe în ea și păzită atent de toate cele neconforme cu dorințăle proprietarilor.
Vă povesteam noi despre un nene care se tot dădea pitit la petrecerea doamnei Tudorancea, anumit să nu dea cearcăn în cearcăn cu șăfu` mare. Ei bine, din surse demne de încredere, aflăm că junele se dă de ceasu` al treișpelea să-l bunghească pe cel, sau cea, care o degușat informația, de l-am luat la răspăr în spațiul ăsta. Că cică dă în bobi, în cărți, cetește horoscoampele și tot cu virgulă îi iese. Acuma, noi știm care-i kikirezu` că nu-l are la pipotă săfu` mare, dar nu-l putem da așa pe uscat ci numai asezonat cu ceva pet de dud la două litre, plin ochi cu rachiu de smochini păroase culese la maturitate deplină și cu orighine controlată de noi. Bistoș?
După vizita de lucru făcută ca să videm dacă putem implemeta crăcile la loznițile de la cel teatru, dar și pentru a compara rachiul nostru de smochini păroase cu ghebula lui dom` derector Timuș, ne-o ajuns la urechi, că înaintea noastră o adăstat și starostele companiei care o făcut lucrarea. Și o probat și `mnealui scaunele, și-o constatat, că chinejii ăștia îs cu dracu`, că le-o făcut taman pentru măsura lui, adică un metru și ceva peste cincizeci, și s-o jurat că nu s-o întâlnit cu ei. Acuma nu știm dacă zicala, că turcu plătește, se aplică și la trebușoara asta cu chineji, dar din ce știm omul pomenit era așteptat ca un salvator, că instituția e pe chituci și cu corentu`, pe motiv că n-o fost cu ce plăti. Din sondajul făcut den picioare să aflăm cine o să plătească totuși corentu` și alte dări pe la furnizori, majoritatea chestionaților nu au avut decât un răspuns: Turcu plătește! … Ete al dracu`, nemți!
