Teatrul Tineretului participă cu spectacolele „Fetiţa soldat” şi „Un spectacol ratat” marţi, 9 iunie 2015, la cea de-a III-a ediție a Festivalului de Teatru de stradă, studio și spații neconvenționale “Exceptio”, organizat de Teatrul Municipal Baia Mare, în perioada 31 mai – 9 iunie 2015. Reprezentaţiile vor avea loc după cum urmează:
20.30 Un spectacol ratat – Sala Studio a Teatrului Municipal Baia Mare
22.00 Fetița soldat – foaierul Teatrului Municipal Baia Mare.
Alături de spectacolele Teatrului Tineretului vor fi prezente spectacole ale Teatrului Municipal Baia Mare şi ale Asociaţiei Contour, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați, Teatrul de Artă Deva, Teatrul ArtEmotion Oradea, Teatrul Masca Bucureşti.
Fetiţa soldat de Mihaela Michailov
cu: Ingrid Robu – Ami
Regia: Adrian Tamaş
Scenografia: Romulus Boicu
Premiera: 27 şi 28 februarie 2015
Oricine va vedea Fetița soldat va avea parte de un act de magie! Răspunzând sincer la întrebări precum:
Când a apărut prima dată luna, ce-a zis?
Unde se duce timpul când trece?
Ce-ar învăța copiii la școala dacă n-ar mai învăța ce trebuie?
oamenii mari se vor reîntoarce în paradisul copilăriei, iar copiii vor prinde curaj să fie ei înșiși, adică desăvârșiți.
Dramaturg, critic de artele spectacolului și artist comunitar, Mihaela Michailov are cheia care descuie ușile copilăriei, cheie dobândită prin propria sensibilitate dar și prin lucrul creativ cu copiii, în cadrul diverselor proiecte educaționale. Este unul dintre puținii dramaturgi români profund interesați de miza socială a teatrului. Ea chiar crede că prin teatru lumea poate deveni mai bună pentru că spațiul teatral ne ajută să înțelegem ceea ce ni se întâmplă. „O fetiță vrea să se facă soldată atunci când o să fie mare. Nu vrea să fie nici balerină, nici doctoriță, nici prințesă. Doar soldățică pentru bunica ei. E gata să sacrifice tot ce are pentru ca bunica ei să rămână lângă ea. În Fetița soldat am vrut să surprind relația tandră, fragilă, dureroasă și extrem de puternică dintre un copil care se joacă «de-a rămasul în viață», mobilizând o armată de soldați, și o bunică pe care viața o topește, încet, încet, ca pe un tort de zăpadă.“ (Mihaela Michailov)
Un spectacol ratat
după Daniil Harms
Distribuția: Kolka: Victor Giurescu, Petka: Daniel Beșleagă, Chelnerița: Loredana Grigoriu, Barmanul: Florin Mircea jr
Regia și scenografia: Horațiu Mihaiu
Dacă literatura ar avea calendarul ei cu martiri, numele lui Daniil Harms ar străluci cu litere îngroșate. Daniil Ivanovich Yuvachev (1906 – 1942), așa cum e numit în actele civile, a avut neșansa de a trăi în perioada celei mai negre terori staliniste, dublată de flagelul celui de-al Doilea Război Mondial. Cu studii universitare de electrotehnică și de istoria artei neterminate, se va implica activ în cercurile avangardiste din Leningrad, suportând represaliile autorităților sovietice care respingeau literatura absurdă promovată de acestea. A apucat să publice doar câteva poezii și povestiri pentru copii, interzicându-i-se definitiv editarea după a ce a fost arestat în 1931 și 1932. A murit probabil de foame, în iarna în care trupele germane au înconjurat Leningradul, fiind închis într-un spital de boli mintale, din considerente politice. Țara natală l-a redescoperit abia prin 1967, când au început să i se publice scrierile; în România, prima carte tradusă a fost „Un spectacol ratat“ (Editura Junimea, 1982), volum de proză scurtă, o adevărată revelație pentru acel cenușiu deceniu al dictaturii ceaușiste.
Horațiu Mihaiu ne readuce în atenție acest volum, apelând la câteva texte, care nu sunt decât pretextul pentru un spectacol despre miracolul imaginației, așa cum ne spune chiar regizorul:
„Într-una dintre povestirile sale, două personaje, Kolka şi Petka, fantazează până în preajma delirului fără să ţină cont de cele mai simple reguli ale minciunii. Pătrunzând însă în lumea gândului uman, îţi poţi da seama că doar acolo găsim sinceritatea. Este singurul loc în care omul vorbeşte deschis, adevărat, fără să aibă frică. Este locul frământărilor, al dialogului cu oricine, al tristeţilor ce-şi au rezolvare şi al bucuriilor. Totodată, aici e locul imaginarului, al imaginaţiei fără limite, al posibilităţii de a te transporta în orice loc de pe pământ sau din spaţiu. Dorinţele ne sunt îndeplinite! Aici ne putem permite totul. Dacă dorim, vedem totul în verde, cinăm cu un rege, zburăm, dansăm perfect cu băştinaşii, iar oamenii au pene în loc de păr. E poate cea mai frumoasă lume pe care ne-o putem imagina. Doar că, din când în când, trebuie să revenim la cotidian… TREBUIE?
M-am întrebat mereu de ce nu e invers? Probabil că, dacă viaţa ar fi un paradis, atunci imaginaţia noastră ar fi un coşmar…“ (Horațiu MIHAIU).
„Un spectacol ratat“ este spectacolul vieții de zi cu zi, care ne dovedește că avem nevoie de foarte puțin pentru a fi fericiți, cu condiția ca acel puțin să țină de esența ființei noastre. (Raluca NACLAD – secretar literar)
